William Golding – In memoriam

willSe împlinesc pe 19 iunie 20 de ani de la moartea  scriitorului britanic Sir William Gerald Golding.  Biblioteca Judeţeană Constanţa a organizat o expoziţie de documente şi cărţi pe care le puteţi răsfoi zilnic în timpul săptămînii pentru a vă familiariza cu opera lui.

William Golding s-a născut într-un sat din comitatul Cornwall, iar prima educaţie a primit-o la Marlborough Grammar School, şcoală la care tatăl său, raţionalist cu vederi socialiste, era profesor de ştiinţe. În 1930, William a intrat la Colegiul Brasenose al Universităţii Oxford, audiind cursuri de ştiinţele naturii.

Fusese ghidat spre o carieră de savant, însă William a simţit altfel: după doi ani a renunţat la rigoarea ştiinţelor şi a trecut la secţia de literatură. În plus, a făcut rost de o maşină de scris şi a dat frîu liber imaginaţiei. A publicat prima carte, volumul „Poeme”, la prestigioasa editură Macmillan & Co, chiar înainte de a absolvi facultatea.

A scris mult, dar în afară de asta a fost muzician, profesor, actor, marinar. La izbucnirea celui de-al doilea război mondial s-a înrolat în marina regală, fiind implicat în numeroase misiuni de război, inclusiv în scufundarea cuirasatului german Bismark şi în „Ziua Z” a debarcării din Normandia. Capitularea Germaniei l-a găsit locotenent, comandant al unei nave purtătoare de rachete.

OLYMPUS DIGITAL CAMERADupă război a revenit la scris şi profesorat. Există mărturii ale elevilor săi din acea vreme conform cărora romanul „Împăratul muştelor” (publicat în 1954 – una dintre capodoperele literaturii universale) a fost scris în clasă, la catedră, în recreaţii ori în interstiţiile predării.

În anul 1980 Golding a primit Premiul literar Man Booker (acordat anual celei mai bune cărţi în limba engleză) pentru romanul „Rituri de trecere”, iar în 1983 Academia Suedeză i-a acordat Premiul Nobel pentru literatură, reţinând „iluminarea condiţiei umane” oferită de romanele sale. În 1988, a primit titlul de cavaler din partea Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

filmLiteratura anilor 50

Literatura anilor 50 a fost influenţată de război, iar prozatorii acelor vremuri au urmat cîteva direcţii în acest sens:

–  În primul rînd se continuă tehnică modernistă (romanul-experiment). Iată cîţiva dintre prozatorii moderni: Iris Murdoch, Lawrence Durell, William Golding care continuau tehnica dialogului intern, şi Samuel Becket.

– În al doilea rînd avem de-a face cu romanul de factură pesimistă. Scriitorii care îmbrăţişau pesimismul aveau în comun o singură idee: erau deziluzionaţi total de viaţă şi n-aveau de gînd să găsească soluţii în privinţa asta. Chiar şi-aşa, unii dintre ei au reuşit să scrie romane interesante: J. Waine şi J. Braine, Kingsley Amis, poate cel mai cunoscut autor al anilor 50, John Osborne cu piesa lui „Priveşte înapoi cu mînie”, poate cea mai reprezentativă piesă a acelei perioade.

–  Romanul utopic sau romanul cu tentă SF, cu finaluri nefericite, dar care trag semnale de alarmă asupra totalitarismului. George Orwell cu al lui „1984” (scris în 1949) îşi imaginează o lume divizată în trei state. Oceania, de pildă, era condusă de Big Brother – o combinaţie între Hitler şi Stalin. Mai tîrziu, conform viziunilor lui Orwell, Big Brother avea să devină un fenomen care, într-o formă sau alta, controla şi manipula mulţimile. Acest fenomen încă mai există. Anthony Burgess, pe de altă parte, inventase un nou vocabular în cartea sa „Portocala mecanică”, în care, pe scurt, un grup de adolescenţi delincvenţi făceau rău celor din jur pentru a se distra.

lordPe fondul acestor lucrări, William Golding îşi imaginează în „Împăratul muştelor” un grup de copii (nu ştim numărul), naufragiaţi pe o insulă. Aceştia se împart în două grupe: Cei Mari (cu vîrste de 14-15 ani, un grup mai mic) şi Cei Mici (într-un număr mai mare). Fiecare grup trebuie să lupte pentru supravieţuire, se vînează reciproc şi îşi pun capcane şi piedici unul altuia. Luptă pentru putere, pentru control, o luptă inutilă, în urma căreia inocenţa tuturor este pierdută, iar copilăria mutilată.

William Golding a murit la 19 iunie 1993, în urma unui atac de cord. I-a rămas pe masa de lucru manuscrisul romanului „Dublu limbaj”, publicat postum de Faber & Faber în 1995. Alături de celelalte cărţi, Biblioteca Judeţeană Constanţa deţine traducerea în limba română a acestui roman, traducere realizată de Dana Covăceanu pentru Editura Univers.

Responsabil de expoziţie: Ionel Alexe, bibliograf.

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

Comentează :