Viața în dolari și euro

Care e treaba cu banii şi faima?!

Cîte cărţi ai citit și cîte reviste ai răsfoit, hai recunoaşte, despre cum să reuşeşti, cum să cîştigi, cum să ai succes, cum să faci orice să ajungi acolo unde toate copertele revistelor, telenovelele sau vedetele te „invită” subliminal să ajungi?! Ok, pot fi de acord că nu e rău să îţi doreşti să ai bani sau să te visezi măcar o dată pe covorul roşu al celor mai rîvniţi dintre semenii noştri. Totuşi, cînd te-ai oprit puţin să te gîndeşti de ce îţi doreşti de fapt banii ăia sau faima. Ce ai face cu ele?

Am participat de curînd la o şedinţă de brainstorming tipic corporatistă. Echipa trebuia să facă o prezentare a rezultatelor în spiritul motto-ului evenimentului „Dream, Believe, Achieve!” (Visează, crede, cîștigă!). Lidera grupului, o femeie extrem de practică, a dat startul cu următoarea întrebare: „Tu ce visezi?” Invariabil, 99,9% din membrii echipei, oameni între 26 şi 43 de ani, bărbaţi şi femei, au avut acelaşi răspuns: Bani, faimă/glorie, celebritate.

Am rîs, şi am răspuns că îmi doresc o vacanţă lungă pe o insulă cu soare.

Atracția covorului roșu

Cînd au devenit toate astea un scop în sine? mă întrebam. Ce ar face cu ele? Cînd ar avea cu toţii timp să se mai bucure de viaţă, alergînd atît de mult după un rezultat atît de supraestimat. Sunt un milion de lucruri pe care le putem face cu acei bani. Nici unul nu a menţionat nimic. Iar faima, cei mai mulţi, sunt sigură că habar nu ar avea cu ce se mănîncă asta. Îi vedeam pe fiecare stînd ascunși în colţişorul său, întrebîndu-se despre fiecare detaliu ieftin al existenţelor lor. Ce ar face cu celebritatea, cum s-ar descurca cu faptul că asta înseamnă să îţi trăieşti viaţa la vedere?!

Duhul din sticluță

Este adevărat, banii, ca un duh într-o sticluţă, au posibilitatea să ia diferite forme care să ne îndeplinească cele mai adînci dorințe și să le transforme în realitate. Banii pot cumpăra lucruri, poziţie socială şi, de multe ori, oameni. Chiar și pe Demi Moore în ”Propunere indecentă”. De ce să nu recunoaştem, toţi banii ăştia te fac să te simţi special. Păi nu este covorul roşu cel mai bun tratament al tuturor frustrărilor? Ei bine, asta chiar că te poate face să tînjeşti la Fata Morgana.

Propriile noastre identităţi sunt absorbite de euforia banului. Pentru că îţi dau senzaţia că tu controlezi, că eşti mai tare ca viaţa, că ai la picioare oameni, lucruri, experienţe. Reversul medaliei, la unii, este acela că exact ca Alice în Ţara Minunilor, banul te poate face să te simţi prea mare sau prea mic. Depinde cum stai şi cum priveşti către viaţă.

Atunci cînd ei sunt doar un mijloc, e cam greu să le devii sclav şi eventual să-ţi pierzi controlul atunci cînd îi obţii. Dacă sunt un scop, la fel ca şi celebritatea, cel mai probabil este că nu ştii să gestionezi situaţia şi o să fii doborît de propriul vis.

Mai ușor cu goana după aur

Am cunoscut un artist avid după faimă şi celebritate. Cînd a avut ocazia să le aibă cu adevărat a început să plîngă şi să strige după ajutor să-i şteargă cineva urmele. Îi era teamă de expunere, dar şi-o dorea ca pe cel mai de preţ dar al vieţii. Alerga după ea ca un disperat şi, ajuns aproape s-o îmbrăţişeze, a fugit ca de cel mai de temut inamic.

Oameni buni, v-aţi oprit vreodată să vă bucuraţi de ceea ce aveţi? Mai ştiţi cum e să vă doriţi ceea ce aveţi deja? Cîţi ani, cît timp s-a scurs alergînd după bani, uitînd că cele mai frumoase lucruri în viaţa le puteţi avea gratis? Libertatea, prietenii, rîsul, răsăritul, o baie în mare la apus, zîmbetele celor dragi, cafeaua fierbinte de dimineaţă, o limonadă rece în mijlocul unei zile toride…

Există o cale de mijloc, iar tot ce construieşti singur, sănătos, luînd creşterea ta ca fiinţă socială ca pe o aventură de care să te bucuri, te vor ajuta să te opreşti, să respiri, să te bucuri şi să savurezi ce ai obţinut.

Banul – ochiul dracului

Mulţi nici nu mai ştiu de ce îşi doresc atît de mulţi bani. Ţeapa, mita, ”tunul” au devenit sport naţional. Prietenii te trădează la cel mai mic semn că pot obţine un ban repede făcînd asta. Partenerii de biznis îţi trag fără să respire țeapa vieţii tale cînd înţeleg că pentru a ajunge undeva e munca în joc şi dăruire şi spirit de echipă, mai ales dacă ei visau să cîştige azi, repede, mult.

Închisoarea propriilor vicii

Banul este un viciu. Unul rău, dacă nu e gestionat cum trebuie. Unul care face rău multora. Cîţi dintre voi nu şi-au pierdut libertatea de a trăi frumos în schimbul promisiunii unor cîştiguri mai mari?  Toată alergătura, toate calculele, toate comparaţiile te închid în cea mai urîtă închisoare, aceia a celor care trăiesc singuri cu banii lor sau visînd la ei. Închisoarea în care cei ce nu îţi pot ajuta scopurile nu sunt primiţi. Închisoarea de unde vei pleca doar mort şi fără să fi fost în stare să trăieşti, căci te-ai sinucis chiar în momentul cînd ai decis că doar banii sau faima te pot ajuta să fii tu.

Cele mai bune lucruri în viaţă sunt gratuite

Am înţeles destul de repede că cele mai bune lucruri în viaţă nu costă. Poate că nu mai este aşa uşor să te bucuri de ele cînd îţi curg facturile în cutia poştală şi te sună zilnic creditorii. Dar se poate, dacă deschizi ochii să vezi în jurul tău. Oamenii care m-au ajutat cel mai mult în viaţă au fost şi sunt cei care au avut cel mai puţin. Tot de la ei am învăţat ce înseamnă prietenie, loialitate, statul o noapte întreagă în casă la vorbe lungi şi multe hohote de rîs. Banii nu pot cumpăra o companie plăcută. Nici faima.

Ce zic specialiștii

Vă citez din opinia unui specialist în probleme psihologice. „Lăsînd la o parte dificultatea de a obţine bani a celor care nu au de la început o situaţie financiară acceptabilă, cît şi problemele principale de administrare a averilor celor înstăriţi, obsesia banului ne creează tuturor probleme de sănătate şi mai ales de viaţă. Banii, „ochiul dracului, sunt periculoşi numai cînd devin o ispită sau atunci cînd ne obligă să facem din obţinerea lor unicul scop al vieţii. Pentru cei mai mulţi dintre noi, atunci cînd banii sunt prea puţini sau foarte mulţi, apar o mulţime de probleme diferite care ne schimbă pe nevăzute şi nesimţite felul de a fi şi bunul mers al vieţii.

Consecinţe medicale ale stresului provocat de bani

Cercetătorii din domeniul psiho-antropologiei au descoperit recent ca 60% din problemele de sănătate ale bărbaţilor şi 55% din cele ale femeilor sunt datorate stresului legat de bani. Astfel, în Europa, inclusiv în România, 26% din afecţiunile cardiovasculare se datorează direct stresului provocat de lipsa banilor, în timp ce 34% se datorează stresului cauzat de incapacitatea gestionarii eficiente a surplusului de bani. Cercetările efectuate în România arată că 10,2% din cazurile de infarct miocardic se datorează stresului acumulat în permanenta încercare de obţinere a unei slujbe bine plătite asociate unui regim de viaţă nesănătos. În acelaşi timp, tot în România, 11,8% din cazurile de infarct pot fi puse pe seama stresului generalizat cauzat de gestionarea profitului celor cu o condiţie economică relativ bună şi foarte bună. Acest lucru este explicat simplu, prin acumularea de noradrenaline (hormoni ai stresului), care generează starea de tip alertă a celor a căror principală grijă este fie obţinerea unui venit mai mare, fie gestionarea profitului. Psihologii americani de la Cornell University (care au iniţiat această cercetare), consideră că banii, ca principal scop şi motivaţie a oamenilor, se fac principalul responsabil de frecvenţă mare a deceselor cauzate de boli cardiovasculare în România, ca şi în sudul şi estul Europei.

Nevrozele

Studiile cercetătorilor din domeniul neurobiologiei şi psihiatriei au arătat că 40% din nevrozele femeilor şi 30% din cele ale bărbaţilor din ţările est-europene sunt cauzate de stresul obsesiv al căutării surselor profitabile de venit. Atît pentru cei cu condiţie modestă, cît şi pentru cei cu o condiţie materială bună, gîndul permanent al modalităţii de obţinere a unui venit convenabil determină apariţia unei stări de epuizare nervoasă. Stresul banilor foarte puţini sau foarte mulţi implică o dereglare a zonelor din creier implicate în instinctul de conservare. Aceasta face ca atît lipsa, cît şi excesul banilor să aibă un efect specific de tulburare a funcţiilor nervoase. Totodată, forţarea în stare de oboseală nervoasă a diferitelor modele de raţiune complexă pentru găsirea soluţiei potrivite determină o uzură a unor circuite din sistemul nervos.

Ca urmare, pot apărea diferite forme de nevroze obsesive, depresive sau de alte forme care ne scot din circuitul normal al vieţii, scufundîndu-ne şi mai mult în sărăcie sau determinîndu-ne să pierdem ceea ce am agonisit. Din acest motiv, specialiştii recomandă renunţarea la agitaţia permanentă de a găsi o cale de rezolvare a problemelor financiare. Acordarea unor anumite perioade din zi de maximum două ore pentru căutarea unei soluţii este remediul optim pentru evitarea instalării nevrozelor.

Problemele endocrine

Stresul generalizat cauzat de problemele financiare poate modifica deseori semnificativ viteza de secreţie şi descărcare a unor hormoni. Astfel, s-a dovedit că 85% din cei care declară că se implică afectiv permanent în rezolvarea problemelor financiare au un risc cu 20% mai crescut la dereglarea funcţiilor tiroidiene şi cu 3% mai ridicat pentru apariţia problemelor glandei hipofize, suprarenale şi ovariene. Acest lucru este cauzat, în primul rînd, de efectul dezechilibrant al stresului, determinat de alertă ce însoţeşte raţiunile legate de problemele financiare. Ca urmare, apare un puternic dezechilibru în hipotalamus.

Ulcerele

În toamna anului 2005, fiziopatologii danezi de la Universitatea din Haga au demonstrat că 80% din cazurile de ulcer duodenal şi 45% din cele de ulcer gastric au una din cauzele secundare stresul banilor. Cercetări similare efectuate în anul 2006 în România au dovedit că 20% din ulcerele gastrice şi duodenale ale tinerilor cu vîrste pînă la 45 de ani sunt cauzate în special de stresul specific de obţinere sau gestionare a banilor.

Probleme psihologice sau cum banii ne schimbă caracterul.

Studiile psihologice recente arată că, în lipsa banilor, dorinţa acerbă de cîştig creşte tendinţa de dominantă a bărbaţilor cu 65% şi cu 45% la femei. Acest aspect, asociat cu euforia obţinerii banilor, determină instalarea unui comportament dominant al oricărui individ, cît şi al unui comportament foarte agresiv. Ca urmare, cei care nu au o situaţie financiară stabilă şi obţin bani mai mulţi în salturi îşi conturează o atitudine generală de tip „şefi, mai ales în familie şi în grupurile care-i permit. Problema este ca euforia cîştigului de bani în salturi, a celor cu venituri mici, poate conduce la tendinţe de încălcare a unor legi. Acest stil de viaţă impune o structură caracterială în care unele legi ale moralităţii faţă de prieteni sau familie pot fi încălcate. În cazul celor care au deja o situaţie financiară stabilă şi apare totuşi tentaţia cîştigurilor mari în salturi, fenomenul este mult mai accentuat în privinţa lezării sistemului moral. În acest caz, de regulă, apare imoralitatea mai ales în mediul de afaceri şi mai rar în cadrul familial. Referitor la cei care obţin cîştiguri foarte mari, dar în salturi, bărbaţii devin cu 40% mai puţin morali în relaţia de cuplu, în cazul celor cu venituri constante mici, iar cei cu venit constant mare devin cu doar 20% mai imorali faţă de partenerul de viaţă sau familie.

Capacitatea de a trăi bucuriile vieţii

Cei cu venituri stabile mici sau foarte mici, care au ocazia unor cîştiguri foarte consistente dar în salturi, trăiesc extrem de modest senzaţiile de bucurie sau fericire. Bucuriile băneşti ale celor care au ca scop principal realizarea financiară se transformă într-o satisfacţie scurtă, de tipul vînătorii. Banul este pentru aceştia doar o ţintă care trebuie vînată şi cîntărită, dar nu şi consumată. Vînătorul de bani învaţă să se bucure doar de clipa obţinerii banului fără a putea savura plăcerile reale ale vieţii, indiferent de cît a acumulat. Statistic, 98% din îmbogăţiţii peste noapte nu ştiu să se bucure decît o dată la opt ani de bani, în majoritatea cazurilor fiind mai stresaţi decît cei care o duc de pe o zi pe alta cu două mese modeste pe zi. Acest lucru este şi o urmare a zecilor şi sutelor de sacrificii în ceea ce priveşte sănătatea pe care le fac îmbogăţiţii peste noapte pentru a reuşi să obţină mari averi.

Incapacitatea de a trăi eroticul

Un studiu efectuat de cercetătorii americani de la Universitatea din Miami (SUA) a dovedit că 80% din cei al căror scop principal al vieţii este averea, canalizîndu-şi toată energia pentru obţinerea bunurilor, nu au o viaţă sexuală satisfăcătoare. Cercetările mai amănunţite arată că acest aspect apare din cauză că sistemul de obţinere a plăcerii impus prin lupta obţinerii banilor înlocuieşte modul natural de realizare a plăcerii, inclusiv de eliberare de endorfine şi occitocine în timpul actului intim.

Ce spune literatura

Dintre toate elementele care definesc universul existenţei umane, banul este cel care influenţează în cea mai mare măsură destine individuale şi colective. În numele acumulării de capital se fac sacrificii nejustificate, se renunţă la valori morale, fără a se lua în calcul efemeritatea valorilor reprezentate de bani. “Moara cu noroc” a lui Ioan Slavici este o nuvelă psihologică de dimensiuni ample, care dezvoltă o temă caracteristică acestei specii: dezumanizarea sub influenţa patimii pentru ban. Soacra lui Ghiţă spune înţelept: „Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face fericit”.

O primăvară cu renaştere intru bogăţie sufletească şi împliniri financiare sănătoase!

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

Comentează :