Slujbe stresante. Salarii şi mai stresante

Teacher cleaning chalkboard with dusterMulţi oameni cred că munca lor e cea mai stresantă dintre toate. E de înţeles ca fiecare să se plîngă de asta, iar noi, românii, suntem un popor aparte. Dacă avem slujbe, ne plîngem de ele, dacă n-avem tot aşa. Fără îndoială, fiecare slujbă are un grad mai mic sau mai mare de dificultate şi o fărîmă de stres mai mică sau mai mare. Să recunoaştem, totuşi, că există unele slujbe care chiar dau bătăi de cap posesorilor lor, prin gradul de dificultate şi implicare socială la care sunt supuse.

Sunt multe publicaţii care fac studii si sondaje de opinie, primesc tone de opinii, iar unele chiar angajează experţi pentru a examina factori precum orele de muncă lucrate, condiţiile de muncă şi cît de mari sunt consecinţele greşelilor de la locul de muncă. Iată topul Mala Hierba al celor mai stresante slujbe din România. 

10. Profesor

Salariu unui debutant în România: aprox: 1400 lei, adică în jur de 300 Euro/lună

(cel mai scăzut din UE şi de 20 de ori mai mic decît al unui profesor cu aceeaşi încadrare din Luxembourg, de pildă, care este de 4765 Euro/ LUNĂ)

CE, nu vă vine să credeţi că profesorii din România au salarii aşa de mici? Sau că profesorii din alte state au aşa de mult? Păi ce, credeţi că oricine ajunge profesor?

Se pare însă că la noi cam oricine.

helpHaideţi să vedem de ce atîta stres pe capul unui cadru didactic. Sigur, mulţi profesori au vacanţe lungi de vară (plătite) şi din cînd în cînd pauze intersemestriale. Nu-i invidiaţi prea tare!

În primul rînd, profesorii nu încetează niciodată cu cursurile, trainingurile, perfecţionările. Nu punem la socoteală hîrţoagele pe care le au de completat, nici tomurile de cărţi pe care le au de citit. Nu punem la socoteală nici faptul că un profesor din România nu va fi bogat niciodată, decît dacă are un soţ/soţie din alt domeniu. (navigator – pentru femei, politician – pentru bărbaţi; zic şi eu). În al doilea rînd, profesorii au acea muncă invizibilă care constă în verificări de teste, metode de predare-învăţare, conversaţii îndelungi cu părinţii, timpul acela pe care-l acordă fiecăruia care are nevoie şi cere ajutorul pentru a fi îndrumat sau orientat profesional, cunoaşterea curriculumului şcolar, munca dintre primul sunet al clopoţelului pînă la ultimul sunet şi mult după ce ajunge acasă, în noapte, pregătindu-şi lecţiile pentru a doua zi. În al treilea rînd, şi nu în ultimul, profesorii au o responsabilitate uriaşă şi crucial în formarea destinelor, în modelarea minţilor şi în pregătirea personalităţilor pentru viaţa de după şcoală. Eşecul lor ar pune în pericol (şi la noi în ţară chiar l-a pus) viitorul unei naţiuni şi a societăţii în general. Şi, desigur, există acest stres continuu al fiecărui profesor responsabil care trebuie să aibă grijă de fiecare elev în parte. Şi asta zilnic.  Cred că e destul stres în asta cît pentru o viaţă de om.

Nota Bene:peste 40% dintre cadrele didactice până în 35 de ani din România vor să părăsească sistemul de învăţământ în următorii cinci ani, principalul motiv fiind salariile mici.

social9. Asistent social

Salariu unui debutant în România: aprox: 750 lei, adică în jur de 165 Euro/lună

(cel mai scăzut din UE şi de 26 de ori mai mic decît al unui asistent social cu aceeaşi încadrare din UE care este de 4300 Euro/ LUNĂ)

Imaginează-ţi că eşti într-un loc unde a avut loc un potenţial abuz domestic sau că nişte oameni au trecut printr-un act regretabil de violenţă. Nimeni nu ar dori să intre acolo, să-i liniştească pe cei din familie, să-i ţină departe de lucrurile care le fac rău şi să-şi mai ia şi bobîrnace din cauza asta.

Cam la asta s-ar rezuma viaţa unui asistent social.

Asisenţii sociali trebuie să fie nişte buni negociatori ai vieţilor sociale ale celor pe care-i au în grijă. Tot ei se confruntă des cu una sau mai multe crize ale aceleiaşi familii. În timp ce ajută familiile să-şi revină după o tragedie şi le oferă sprijin social, apoi educaţie pe mai multe paliere, ei trebuie, de asemenea, să se mai şi comporte ca un umăr pe care ceilalţi să-şi plîngă necazurile, lipsurile sau dorinţele. O astfel de slujbă fără o empatie uriaşă nu poate exista. Mai adăugaţi la asta faptul că programele sociale sunt de obicei sărite din bugetul administraţiei, deşi cererile cresc constant, iar asistenţi sociali cu adevărat dedicaţi meseriei mai rar găseşti în România zilelor noastre. Ei înşişi ar trebui să se înscrie în programele lor de asistenţă socială. Din păcate… Şi acesta e un stres destul încît să-I punem pe locul 9 al celor mai stresante meserii.

reporter8. Reporter (de ziar printat) – o profesie pe cale de disparitie în România

Salariul: depinde de patronl publicației, dar în medie 110 lei, plus ceva bonuri de masă, în unele cazuri (adică un 242) deși conform contractului colectiv de muncă salariul mediu pentru un absolvent de jurnalistică este de 2500 lei.

În UE: 2310 euro/lună în lei cam 7665 lei/lună

 

Viaţa unui reporter nu este deloc simplă.

În primul rînd salariul e mic şi foarte puţini ajung să cîştige destul încît să spună că pot trăi decent. Motivul pentru care nivelul de stress este atît de ridicat este pentru că această slujbă presupune o responsabilitate socială extrem de mare. În afară de asta, este o slujbă fără program, presupune ore lungi pe teren, şedinţe de redacţie, provocări, verificări şi, desigur, breaking news. Nu este deloc neobişnuit să lucrezi toată ziua pentru o ştire sau un reportaj, uneori presupune chiar zile de investigaţii pe un subiect, reveniri, update-uri şi urmărirea poveştii pînă devine clasată sau se trag toate învăţămintele din ea. Poţi fi sunat în mijlocul nopţii ca să mergi pe teren pentru o crimă sau un accident sau un incendiu. Se spune că reporterii foarte buni nu dorm niciodată.  Aşa este.

newspaper-reporterIndustria printului nu o duce prea bine în perioada aceasta, iar cei care o conduc încă nu şi-au dat seama dacă va cîştiga printul sau online-ul pe viitor, sau dacă nu cumva vor trăi împreună bine mersi. Între timp, multe ziare au făcut restructurări, unele chiar s-au închis de tot – o situaţie destul de stresantă în sine, care afectează fiecare reporter în parte.

7. Dispecer la 112

Salariul: cam 1200 – 1400 lei, plus ceva bonuri de masă (adică 264 – 308 euro/lună)

în UE: 2086 Euro/lună în lei cam 9470 lei/lună

 

Pentru că în mare parte această slujbă se rezumă doar la introducerea unor date în calculator, se pune întrebarea de ce este pe lista celor mai stresante slujbe, nu?

centerCînd lumea sună la poliţie sau la pompieri pentru ajutor, ofiţerii de poliţie şi pompierii răspund prompt la apel. Dar aceşti oficiali ajung unde trebuie doar datorită dispecerilor care sunt în prima linie a multor urgenţe şi care, deseori, sunt cei care fac demarcaţia fină dintre viaţă şi moarte. Dispecerii nu numai că sunt cei care adună datele pe care le vor trimite mai departe (CORECT) poliţiei sau serviciului de ambulanţă (în funcţie de urgenţă), dar mai sunt acolo, pentru orice persoană care sună ca să-I asigure confortul, siguranţa şi primele măsuri pe care să le ia pînă la venirea echipajelor specializate.

Dispecerii pot da informaţii de prim ajutor în caz de orice urgenţă, de pildă, cum să execute o manevră Heimlich sau cum să ia un puls unei persoane rănite şi în acelaşi timp să facă imediat legătura cu personalul calificat pentru asta. La fel, ofiţerii care merg pe teren la cel în cauză au nevoie de dispecer ca să afle cît mai multe informaţii pe care acesta le poate scoate de la un om în pericol sau în stare de şoc, ca de pildă cîâi oameni sunt într-o clădire în flăcări, sau dacă cineva este rănit, împuşcat, agresat etc. Greşelile făcute de dispeceri ar putea costa viaţa oamenilor, a celor care deja sunt în pericol, dar şi a celor care merg să-I ajute.Şi dacă tot nu sunteţi convinşi de rolul important al dispecerilor e bine să ne amintim accidentul din Apuseni şi lipsa de coordonare dintre dispeceri şi cei de pe teren care nu mai ajungeau o dată să salveze oamenii ăia care aveau nevoie de ajutor.

nurse6. Asistentă medicală – Serviciul de Urgenţă

Salariul: între 1740 și 2190 lei, în funcție de vechime (între 380 euro – 482 euro)

în UE: 4051 euro/lună în lei cam 18391 lei/lună

 

Ia gîndeşte-te cînd ai fost ultima oară în spital. L-ai văzut pe nenea doctoral doar de cîteva ori, nu-i aşa? E, asta pentru că asistentele sunt cele care au grijă de detalii şi pe care se bazează cam toată lumea.

Camera de urgenţă a oricărui spital este un loc haotic, personalul medical alearga în toate direcţiile pînă reuşesc să stabilizeze un caz. Există traume şi dureri cam peste tot unde-ţi arunci privirea, ca să nu mai pomenim de singe şi alte fluide şi lichide ale corpului uman. Asistentele sunt linkul principal dintre pacienţi şi doctori şi sunt responsabile pentru mare parte din rutina îngrijirii înainte şi după tratamentul administrat. Tot ceea ce ţine de la catetere la aducerea unei pături călduroase pentru pacient este făcut de asistente. Doctorii au încredere în ele, pacienţii la fel şi dacă se fac greşeli privitoare la sănătatea semenilor,efectele pot fi dezastruoase.

politia5. Ofiţer de poliţie

Salariu: între 1590 și 1650 pentru un ofițer debutant (depinde de zonă, ore de noapte, ore lucrate), iar îndemnizația de chirie între 260-360 lei depinde și aia de mai multe criterii. Deci cu indemnizație cu tot între 1850 – 2010 lei, în cel mai bun caz, adică în jur de 407 euro și 442 euro)

în UE: 3109 euro/lună în lei cam 14114 lei/lună

Dacă slujba ta face parte dintre cele mai riscante şi-ţi periclitează viaţa de fiecare dată cînd ieşi pe stradă, atunci da, e destul de stresant.

Ofiţerii de poliţie nu ştiu niciodată cu ce se pot confrunta la fiecare schimb de tură. De la o dispută domestic ce se poate lăsa cu scîntei la o cursă de viteză prin oraş pentru prinderea unui infractor. Chiar şi tăierea unui amenzi pentru depăşire de viteză se poate încheia cu un atac mortal, iată de ce ofiţerii de poliţie nu lasă garda jos niciodată.

4. Pilot de avioane

Salariu: între 6000 -7000 de euro la Tarom (sunt singurele salarii care se apropie de salariile din UE)

în E: 7305 Euro/lună

Mii de kilometri călătorind în jurul pămîntului cu sute de mii de kilometric pe oră şi cu cîteva sute de oameni care şi-au încredinţat vieţile celui care conduce o aeronavă? Asta chiar că poate fi stresant.

Şi totuşi asta fac aproape zilnic piloţii de avioane. Străbat pentru tine pîmîntul în lung şi-n lat, sfidează gravitaţia şi te duc acolo unde trebuie în siguranţă. Sigur, tehnologia din ziua de azi este foarte avansată şi sunt guri rele care spun că “practic, avioanele zboară singure”, dar spuneţi asta lui Adrian Iovan, Dumnezeu să-l ierte, sau căpitanului Chesley Sullenberger, care a trebuit să aterizeze în rîul Hudson atunci cînd a avut probleme la motor. Pentru faptul că piloţii suportă consecinţele unei erori de pilotaj şi pot fi responsabili de moartea sau viaţa a sute de oameni, în funcţie de cum şi-a pilotat avionul, face din această slujbă una dintre cele mai riscante şi stresante. Iată de ce am pus-o pe locul 4

pompier3. Pompier: 

Salariu în România: între 900 şi 1200 lei, mult sub cele încasate de şoferii RATB, de pildă. (În Euro ar fi între 198 şi 264 lei)

UE: 2595 – adică în jur de 11781 lei

Pompierii au acea ocupaţie care cere să se intre într-o clădire în flăcări cînd toţi ceilalţi aleargă să iasă naibii din ea. Această este o altă profesie pusă în slujba oamenilor care se află în pericol, iar cineva trebuie să le sară în ajutor şi să le salveze vieţile. Mulţi pompieri sunt, de asemenea, specializaţi să acorde asistenţă fizică într-un accident sau într-un caz de înec. Condiţiile de lucru sunt supuse riscurilor şi pun de fiecare dată sănătatea pompierilor în pericol. La fiecare tură există riscul să moară prin asfixiere sau ardere sau să cadă de la mari înălţimi sau să vadă pe cineva arzînd sau căzînd de la mari înălţimi. A fi pompier e chiar definiţia riscului.

chirurg2. Chirurg

În România: Fiecare cum se descurcă. În funcţie de reputaţie

În UE: 20860/lună adică în jur de 94 704 lei

Ştiu că s-ar putea să gîndeşti oare cum de poate fi aşa de stresant cînd se cîştigă o căruţă de bani din asta? Ascultă puţin. Chirurgii sunt cei care, efectiv, te taie în două. Te deschid şi-ţi umblă prin măruntaie. Iau ce există rău în tine şi înlocuiesc cu altceva. De cele mai multe ori te fac bine cînd nu mai ai nici o speranţă de recuperare. Aceşti oameni antrenaţi foarte bine şi calificaţi pe măsura specializării sunt cei care lucrează cu o fineţe de maestru şi care-ţi cunosc în detaliu anumite organe pe care tu nu le vei putea vedea niciodată.

Şi de fiecare dată cînd cineva lucrează cu un corp uman cu organele la vedere se expune unui risc enorm. Fiecare chirurg este responsabil pentru viaţa oricărei persoane care s-a încredinţat abilităţilor, cunoştinţelor şi experienţei sale. Şi cu atîtea lucruri care pot merge rău în lupta pentru viaţă – de la o simplă tăietură greşită la o mişcare greşită – de-aici şi sintagma “precizie de chirurg” -, ei bine, doctorii sunt cei care vor fi şi se vor simţi mereu responsabili pentru moartea cuiva. Cred că e destul stres pe capul lor în condiţiile astea.

soldat1. Soldat în armata română

Salariu: 1200 lei adică 264 euro

În UE: 1103 adică 5007 lei

Nu avem un salariu concret al ofiţerilor, dar ne-a interesat mai mult la ce riscuri se expun cei din linia întîi. “Carnea de tun”, cum e numită în argou.

Slujba asta constă într-un antrenament de bază, continuu şi constant, prin care deprinzi abilităţile necesare unei supravieţuiri într-o luptă sau într-o bătălie, apoi poate să mergi într-o ţară străină, dacă e necesar, şi să lupţi pentru un alt popor. Este o slujbă care implică uneori uciderea altor oameni şi, inevitabil, riscul de a-ţi pierde viaţa, mai trebuie să păzeşti şi spatele camaradului tău şi să mai fii şi martor la orori şi acte de violenţă inimaginabile. Şi chiar dacă soldaţii se întorc acasă, tot trebuie să se lupte cu sindromul post traumatic. Pentru că nu credem că e nimic mai stresant decît războiul, apoi să lupţi cu un inamic şi să-ţi expui viaţa în numele păcii şi al libertăţii altora punem soldatul pe primul loc de pe lista celor mai stresante slujbe.

Triplaţi acum cantitatea de stres a fiecărei slujbe descrise cu o cantitate acumulată de frustrare profesională şi veţi vedea de ce nu merge nimic în România şi de ce totul se face cu o furie ieşită din comun.

NB: dacă dai pe google „people working” vei găsi numai imagini cu oameni în faţa calculatorului. Înţelege fiecare ce vrea din asta.

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

Comentează :