Sărbători globalizate din nimicuri cumpărate

shopTrăiesc într-o lume ieşită din minţi. Oamenii se îmbulzesc, stau la cozi, înjură, ignoră, se agită, dau din coate, se grăbesc. Aleargă cu toţii să-şi umple coşurile, portbagajele, burdihanele. Sunt prea obosiţi apoi să le mai tihnească.

Cu toţii sîntem aşa. Nu vrem să fim, dar suntem. Inevitabil. Consumerismul patologic acaparează şi profită de orice scenariu fie el sărbătoare religioasă sau nu. Marile corporaţii trebuie să vîndă. Produse ieftine, proaste, perisabile, volum. Oferte peste oferte. Cei care se năpustesc asupra lor nici măcar nu mai au timp să se gîndească dacă au sau nu nevoie cu adevărat de acele lucruri. Ştiu doar că trebuie să le cumpere atunci. Şi ştiu că mi s-a întîmplat de zeci de ori să plec de acasă pentru ceva şi să mă întorc cu tot atîtea nimicuri pe care le-am găsit în drum.

Am cumpărat o carte. Era la ofertă şi nu m-am putut abţine. Am nimerit-o. „Globalizarea nimicului” scrisă de sociologul George Ritzer. Nu o să vă dau prea multe amănunte, subtitlul este grăitor: „cultura consumului şi paradoxurile abundenţei”.

shopping-crazyAutorul vine cu ceva concepte noi pentru cei mai mulţi care nici măcar nu realizează că li se întîmplă ceva. Un ceva pe care nu îl mai putem ţine în frîu decît ieşind bine din tipare.

Paranteză: iubesc cărţile şi ştiu, ar trebui să fie un lucru bun. Am devenit obsedată de ele şi nu ştiu dacă ies vreodată din casă fără să mă întorc măcar cu una. Mă pierd într-un anume magazin de specialitate, două mai exact, şi ştiu că aş fi în stare să-mi amanetez viaţa acolo. Pentru că şi industria cărţii este o afacere şi încă una de lux. Iar cine o conduce ştie cum să vîndă, astfel încît să nu ieşi niciodată cu mîna goală chiar dacă ai intrat doar să vezi ce mai e nou. Închid paranteza.

Conceptele pe care le dezvoltă această carte sînt acelea de „glocalizare şi grobalizare”, ceva şi nimic, non-locuri, non-lucruri, non-persoane şi non-servicii. Pentru că îmi doresc ca acest mesaj să ajungă la cît mai mulţi dintre noi, o să vă las să descoperiţi singuri la ce se referă fiecare concept. Nimicul, însă, trebuie definit şi aşa cum o spune însuşi autorul, este „acea formă socială concepută şi controlată de obicei la nivel central şi lipsită de conţinut esenţial semnificativ”. (G.R.)

Trăiesc , deci, într-o lume scoasă la propriu din minţi, pentru că admiţînd sintagma de „cultură a consumului”, admitem că, de fapt, aceasta devine în sine una dintre valorile acceptate în societate. Majoritatea valorizează consumul. George Ritzer se întreabă dacă nu cumva totalitatea… Bunurile şi serviciile obţinute sînt importante şi valoroase în sine. Consumerismul este recompensat atunci cînd este slujit sau sancţionat cînd este respins.

ninsoareImpactul negativ al globalizării culturii consumeriste, patologia şi viralitatea cu care ne afectează nu are impact doar asupra societăţii, ci asupra mediului şi a însăşi  vieţii pe această planetă într-un viitor mai scurt poate decît ne imaginam cîndva. Puţină cultură ecologică, informare şi implicare nu ar strica. Schimbarea începe acasă cu educaţia şi continuă la şcoală. Cu toţii sîntem responsabili. Nu vom citi cu toţii acesta carte, nu vomi ieşi cu toţii în stradă pentru Roşia Montana sau Pungeşti, dar cu siguranţă putem cu toţii să punem în coş lucrurile de care avem cu adevărat nevoie, să citim etichetele, să ne imaginăm că în fabricile din Asia sau Africa s-ar putea să muncească micuţi ca ai noştri sau că materialele din care sunt făcute peste 90% din resturile pe care le aruncăm sînt materiale care afectează mediul şi, implicit, pe noi.

Vă doresc sărbători cu linişte şi mai multă cumpătare pentru la anul! Că ăsta s-a dus deja…

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

Comentează :