Poveste de dragoste fără happy end

11012854_1095556750471870_710790454120997339_nCînd privirile li s-au încrucişat, la petrecerea unui prieten comun, ceva a tremurat în sufletul amîndurora. Dincolo de dorinţa carnală, resimţeau amîndoi, după un somn lung şi agitat, adierea certitudinii că nu-şi pierduseră şarmul şi strălucirea prin hăţişul turbulențelor sentimentale.

S-au privit, au flirtat şi, într-un final, cuvintele lor s-au întîlnit pentru mai multe secunde. Secundele au devenit minute, minutele s-au transformat în ore. Conversaţiile au început timid. Banalităţi, starea vremii, cît mai costă o despărţire? Numere de telefon schimbate. Exuberanța inimilor dezmorţite de posibilitatea unui nou început, acel ”je ne sais quoi” al sentimentului ”e prea frumos ca să fie adevărat” îi luaseră deja prizonieri. Cînd au plecat de la petrecere aveau scîntei în ochi. Erau atît de evidente încît amicul comun le-a urat ”telenovelă plăcută!”. ”Ce vrei să spui?” au întrebat amîndoi, puţin fîstîciţi. ”La cît de ”întortocheați” sunteţi fiecare în parte, la cît de mult credeţi amîndoi în dragoste, n-are cum să nu se nască o telenovelă între voi!”

Fiorii intimităţii i-a luat pe valul lor repede, poate prea repede pentru două suflete care încă mai purtau pansamente pe ici, pe colo. Ale lui – mai proaspete, ale ei, mai vechi, dar rămase totuşi nedezlipite, parcă voit purtate pe post de scut personal. Dulceaţă primelor întîlniri şi, mai apoi, a primelor ore de dragoste, picura veselă ca dintr-o stropitoare proaspăt vopsită, fericită să dea viaţa unor noi fiori. Doar că apa din stropitoare s-a terminat înainte ca fiorii să devină flori parfumate, înainte ca ea să înţeleagă ce o lovise în plin, direct în stomac, după doar cîteva săptămîni de zîmbete nedisimulate şi aripi crescute în suflet.

Se spune că o linie foarte subţire desparte dragostea de ură. În cazul ei, ura nu era ură, ci rămăşiţele unei inimi rănite care se întreba obsesiv: “Unde am greşit?”

11205560_472742326214339_8570596436910436943_n“Nu ai greşit nicăieri, te rog, înţelege, NU TE IUBESC pentru că nu pot iubi pe nimeni acum, nici măcar pe mine! Am încercat, nu pot…” i-a repetat el trist o vreme. Între “NU” şi “TE IUBESC” nu există nici o virgulă, oricît de mult şi-ar fi dorit ea să inventeze una. Sau măcar cîteva puncte de suspensie… Dar nu, un vid total, ca o moarte chimică, se lăsase peste exuberanța frumosului început. O vreme, lacrimile ei s-au tachinat cu “like-urile” mademoiselle-lor care îi dădeau roată, virtual, celui mai frumos bărbat care o curtase vreodată. Despărţirea nu durea atît de tare, precum o seca ideea că el ar putea fi ispitit de o altă femeie pentru un perpetuu “nou început”, “drogul” ce părea să îl ţină viu. Curînd, n-a mai contat cine îi făcea ochi dulci în realitate, fie de erau ele necunoscute sau cunoscute rătăcite prin propriile dileme, trădări şi nedumeriri.

Sufletul ei intrase la apă, un suflet bun, cu trăiri curate, cu intenţii serioase, capabil de o iubire imensă şi de un devotament care ar fi depăşit numărul firelor de nisip din deşert. Dar el nu de iubirea ei avea nevoie. Iar ea nu înţelegea de ce. Sau poate acesta era doar scenariul celei mai scurte şi triste telenovele din istorie.

S-au reîntîlnit după cîteva luni la cotitură unui continent pe care el îl părăsise deja. ”Eşti fericit acum? Iubeşti ?” l-a întrebat ea aflată între două suspine. Răspunsul lui negativ, deşi mai mult mult decît unul cu subiect şi predicat, o zgîndărea încă. Nu-i putea închide complet uşa sufletului ei, nu putea scrie finalul acelei poveşti pentru simplul fapt că ştia că inima lui era doar defectă şi nu neapărat incapabilă de iubire. Şi spera ca şi el să recunoască asta şi să nu-i mai tot refuze dragostea. Amăgiri deşarte, desigur..

12011163_910564492356900_1643245247068276781_nÎntre timp, ea a înţeles cît de puternică este şi cîtă nevoie are ea şi copilul ei de propria-i iubire; acum, nu mai tîrziu, nu cînd se va trezi şi el din propriile-i coşmaruri. Iar el, el a ales să-şi mîngîie sufletul confuz tot cu iubirea familiei, căci de o alta nu este capabil, încă. Telenovelele lungi, complicate, dramatice şi cu finaluri fericite nu sunt concepute chiar aşa, pentru oricine vrea să joace în ele. Marele Regizor, acolo unde o fi el, are un plan, un scenariu pentru fiecare. El şi Ea nu erau actorii potriviţi pentru povestea asta. Nu încă…

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *