Obsesia 71: Un fel de incest

10403512_867433226670027_1466016590267742624_nÎncă nu înțeleg cum s-a putut întîmpla, sau dacă s-a întîmplat cu adevărat ori e-un vis cauzat de prea mult drog. Îmi vin în minte, printre furie și silă, și revoltă, secvențe de noaptea trecută, noapte în care am fost cu el, în garsoniera lui. Deși m-a invitat de cîteva ori pînă acum, de-abia ieri am reușit să o văd. Revedere, fără efuziuni, după șase ani… și vorbesc de șase ani plini, în care amîndoi am colindat prin diverse locuri și fiecare şi-a umplut viaţa cu emoţii sau rebuturi emoţionale, vizibile acum pe fețele noastre…în riduri, în expresia ochilor, în cele cîteva fire de păr alb pe care i le-am descoperit la tîmple… Cînd spun silă, nu spun că mi-ar fi silă de el, sau de mine. Nu sînt fățarnică. Mi-e silă că mi-am călcat în picioare cuvîntul, promisiunile. Și mă simt de parcă aș fi violat un teritoriu, pînă acum inaccesibil, din mine. Într-un fel, poate că așa este… Poate am ajuns în locuri în care nu credeam să am curajul să mă duc.

Am fost frapată de casă: paturi moi, covoare groase, măsuțele scunde și rotunde, veiozele cu lumina roșcată. Am fost surprinsă fiindca nu mi-l imaginam un senzual cu orice preţ, așa cum pare a fi, din aranjamentul casei, ci mai degrabă, nu știu… Mereu l-am vazut ca pe un amestec de resemnat şi revoltat, de învingător și învins, un boem în stare să doarmă pe jos, fără cearșafuri, un cîine hămesit, fără grija adăpostului, împerechindu-se frenetic pe la colțurile străzilor cu cățele fără nume.

1907483_852220771524606_4039226030989846058_nNe-am aşezat și am fumat amîndoi. Doi vechi prieteni, umăr lîngă umăr, genunchi lîngă genunchi, braț lîngă braț, pe covorul gros. Tăceam, dar nu pentru că nu am fi avut ce să ne spunem. Tăceam pentru că ne simțeam în siguranță unul lîngă altul, ca doi camarazi care se regăsesc după nenumărate bătălii și se așază pe pămînt, fără ceremonie, ca să împartă ultimele fumuri dintr-un chiștoc. Mi se părea că fiecare îl cunoaște pe celălalt suficient de bine ca să poată să tacă nestînjenit, și că puteam să ne măsurăm și să ne citim experiențele doar din priviri, din felul în care ni se mișcau trupurile, din felul în care trăgeam din țigară, din felul în care ne înconjura și ne delimita pe amîndoi aerul din cameră. Ne-a cuprins lenea, amorțeala, rîsul. Îmi amintesc acum că i-am spus că dacă nu ar fi băiatul fratelui mamei, mi-ar plăcea să facem dragoste acolo, pe covor, după ce ni s-ar termina ţigările.

11062097_1049869735027172_8928580709031881753_n”Ai crescut și tot n-ai scăpat de tabuuri” mi-a zis. ,,Nici de obsesii”, i-am răspuns. ”Știi că mereu mi-a plăcut să fac scenarii despre cum aș face dragoste cu tine. Sau măcar îmi imaginez că ți-ai imaginat asta. Adică femeia din mine s-ar simți flatată să te fi gîndit și tu. Chiar dacă sînt vară-ta după taică-tu…Sau mereu m-am gîndit cum, dacă aș avea un frate, aș încerca să-l seduc. Dacă aș avea un frate m-ar chema spre el, mai mult ca orice, cu vocea sîngelui. Ideea că împărțim același sînge…. Nu știu cum să-ți explic… dar chiar aș fi o soră incestuoasă, geloasă. Fratele meu sigur ar fi un bărbat frumos. Din doi părinți ca ai mei n-ar putea să iasă copii urîți.”

Pe urmă, lumea s-a rostogolit, s-a amestecat,  iar eu am rîs, amețită. Am simțit cum mă învîrteam, mă roteam în aer, ca un glob fără greutate, și că eram prezentă în fiecare celulă a tot ce exista. Simțeam că mă rotesc sfidînd și moartea, și viața, și fericirea, și durerea, și dorul de bărbatul meu de departe. La un moment dat, am adormit.

M-am trezit cu el înfipt in mine, între picioare, cu o fierbințeală cumplită între coapse, o plăcere sfîșietoare în membre, în piele, peste tot. El lipit de zid, trăgîndu-mă deasupra, mîngîindu-mi sînii, sfîrcurile. Sărutîndu-mă. Mi-aduc aminte cum îi țineam capul cu palmele, cum îi puneam gura pe sfîrcuri, cum mi-am așezat pieptul pe buzele lui… Pe urmă, brusc, sila și frică, îmbrăcatul în fugă, tremurînd, și drumul pînă acasă, negînd tot timpul, cu clătinări din cap, că nu, așa ceva NU s-a întîmplat. Poate că am dormit și am visat, poate încă dorm și visez. Poate că nu m-am trezit niciodată. Poate că n-am trădat încrederea unui bărbat pe care îl iubesc. Sau poate că devin ceea ce sînt. Atîția ”poate”….

11694812_863509603729056_3104786043357103784_nÎnchid ochii, încercînd să mă mint că nu s-a întîmplat. Nu am semne pe corp. Nu simt nici un parfum străin pe piele. Doar o moleșeală caldă pe sub piele, și un fel de rîs interior, mai mult ghicit, decît știut cu siguranță.

Intotdeauna ceea ce îți dorești suficient de mult, se întîmplă. În vis sau în realitate, într-un fel sau altul. Îmi este somn. Mai fumez o țigară, și mă culc.

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

Comentează :