Obsesia 62: Dansul ielelor

balerinaS-a făcut miezul nopţii. Stau cu ochii larg deschişi, dar e ca şi cum ar fi închişi. Scot din memorie amintirile din copilărie, despre câmpii sub clar de lună pe care dansează neauzit ielele. Vin prin aer de la răspântii, se apropie plutind peste ierburi, învăluite în lumina lunii şi în părul lor lung, ondulând cu mişcările lor din altă lume. Se apropie, îşi dau mâinile, mâini transparente, străvezii, şi formează un cerc. O secundă şi încep dansul. Faimosul dans nevăzut al ielelor pe câmpie, în nopţile de vară, atinse doar de razele de lună şi de respiraţia nopţii. Se aude o muzică, dar nu în afară, înspre lume, ci în ele, în piepturile lor tinere pentru eternitate. Oricine s-ar întâmpla să fie acolo, ar auzi muzica ielelor în propria minte. În inimă. În trupul întreg. Și muzica l-ar mistui, i-ar arde de un dor necunoscut inima, l-ar purta în lumi din care, odată intrat, nu mai ai cale de întoarcere spre lumea oamenilor normali. Muzica din piepturile ielelor, mişcările  fluide, pletele luminate de lună, zâmbetele de o dulceaţă şi de o vrajă imposibil de descris. Cineva, care ascuns a ascultat muzica lor şi inima i s-a aprins de o văpaie care îl mistuie, s-ar apropia de hora ielelor şi s-ar prinde în ea. S-ar lăsa purtat de atingeri diafane, de armonii misterioase, de mişcări care par a nu avea final. Și nu au, pentru că odată intrat în lumea ielelor, intri în dimensiunea fără timp, intri în esenţa lucrurilor, în propria esenţa. Pe acel cineva, dimineaţa l-ar găsi păstorii rătăcind pierdut pe câmpie, aproape de casă, dar fără să mai ştie de sine, cu minţile pierdute, pentru că doar un om cu inima neatinsă de rău se salvează din dansul şi contemplarea ielelor. Doar un om cu inima de copil poate simţi înalte vibraţii din alte lumi fără ca ele să îi ardă inima, doar un om cu inima neatinsă de rău poate intra nepedepsit într-o lume de basm. Pe acel om, la bătrâneţe, în pragul casei lui, vor veni să îl întrebe copiii despre dansul ielelor, despre focul mistuitor din privirile lor, despre trupurile lor goale, ameţitoare, despre pletele lor aurite de lună, despre muzică ce topeşte inimi, despre călători care au fost văzuţi rătăcind pe câmpii, nopţile.

Și-l vor întreba dacă ceva din toate astea e adevărat…

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

Comentează :