Numa’ una-i norocoasă

unnamedÎmi zice că e mulțumit cu ce are, că nevastă-sa îi dă tot ce-i trebuie; apoi începe să băiguie ceva despre acea teorie a bărbatului vânător… Deja nu-l mai ascult. Îl aud, dar nu-l ascult.

Toată treaba asta cu bărbatul vânător mi se pare un posibil adevăr, vrednic de plâns,  ce-i drept, dar poate fi realitatea unora; vorba aia cum că doar ‘ce bagi în gură și ce tragi ..’ e tot ce contează-n viață, reprezintă doar balivernele unora ce nu au trecut încă de etapa homo erectus; poftă carnală nesățioasă pe care o poți invoca, e doar aspectul bicisnic al spiritului; iar dacă îmi spui că apreciezi frumosul, din postura de colectionar de capete de damă – mă întreb: le iei cu tine acasă sau doar îți place să le lași în sânge?

Oare ce-mi zice?! Îl privesc c-un ochi încercând să-i prind șirul monologului.

10428474_749330251826876_6509362200761516198_n…deci după atâta timp, ea mă caută, deși știe că am nevastă, ea cu bărbat acasă, înțelegi? și eu, ce să fac acum? Trag femeile de mine, nu vezi?! râde satisfăcut mângâindu-și burta rotofeie.

– Mda, trag femeile de tine, dintre care una e nevastă-ta, cealaltă o fostă relație.

–  …să știi că e altceva la mijloc…continuă el de parcă nici nu m-ar fi auzit. Simt că ceva s-a schimbat. Știi, la ce mă gândeam?! Să-i dau întâlnire – serios –  a trecut prea mult timp de când vorbim doar online. Ce zici?!  am simțit că e retoric, așa că am tăcut. A continuat: știi că nu ne-am mai văzut de mai bine de cincisprezece ani… e schimbată mult, și eu m-am schimbat …

– Aș vrea să pot să te înregistrez! îi zic trunchiind rătăcirile înșirate. Normal că te-ai schimbat, au trecut ani de atunci peste amândoi, ai pus burtă, ai chelit, ai devenit posac, sunt foarte mari posibilitățile ca și ea să fie în aceeași situație!

– Să mă înregistrezi?

Ce-i spun eu și ce înțelege el! Îmi vine să-i desfac țeasta-n două.

– Da, aș vrea apoi să te asculți, te-aș lega de un scaun, apoi te-aș pune să asculți neîntrerupt; să-ți fie picătura chinezească, zile-n  șir..

Mă privește cu ochi bulbucați.

– Tu nu înțelegi nimic din ce-ți zic eu, trăiesc o dramă!

(Atunci când femeile iubesc și sunt nefericite se numește tragicomedie, când li se întâmplă bărbaților e comedie curată… Unde citisem asta? Mă rog, nu contează) eram deja asediată de alte întrebări existențiale:

– Da’ ce, măh, eu nu pot să fiu fericit, da, e adevărat, m-am însurat, dar sunt tânăr! Adică, gata? Asta a fost viața mea? M-am așezat și pa?! Zici că îmi pun mâinile pe piept și plec. Poate aș vrea să experimentez și altceva. Anul viitor fac 40! Nu e  vorba că bărbatul înflorește la 40?

– Nu, e criza de la 40! trag aer în piept – expir: –  Măh, Tudorele, nu ți-e bine ție, măh, cu ferma ta de iepuri?! Nu ți-e bine ție, cu nevastă-ta care te spală, te crește, te

hrănește și-nflorește la brațul tău, de vreo zece ani încoace? Cine zice că ești mort dacă ești însurat? Vrei să experimentezi? Foarte bine, dar experimentează în perimetrul alocat, dezvoltă-te din interior spre exterior; iar dacă îți place vânatul diversificat,  joacă, din când în când, câte un role play costumat, ce știu eu?! Se prea poate să ți se zbată nervul și să poftești  a explora desișuri virgine spre a-ți aținti pușca, dar, doar dacă nu ești ubicuu, se înțelege că teritoriul tău rămâne nesupravegheat. Înțelegi? Și atunci, poate veni un vânător iscusit, cu o armă de ultimă generație, să-ți ochească ciuta.. să o ia în bătaia puștii și: bang! Bang! Bang! Înțelegi? Poate pentru tine-i ciută, dar pentru altu-i căprioară!

– Băh, tu n-ai băut din ce-am băut și eu?! mă întreabă vânturându-și paharul în aer și privind iscoditor spre al meu.

Noaptea aia a fost lungă.  După multe scrumiere burdușite și pahare golite, am reușit să îl ascult. M-a întrebat atunci dacă înțeleg cum e dragostea și cum e iubirea – tot retoric.

– Poți să iubești adânc, profund, întreg, îmi zice fugărind cuvintele prin mintea-i obosită, cuvinte ce se încâlceau odată rostite – dar numai una e dragostea adevărată!    Dragostea e doar uuna, iubiri sunt multe… Înțelegi?

praf de steleApoi îmi zice ca le vrea pe amândouă. Două femei: că pe una o iubește și de-a cealaltă e îndrăgostit. Se întâmpla acum prea mult timp să-mi mai aduc aminte când. N-am înțeles  atunci, cum nu știu nici acum, pe care o iubea și de care era îndrăgostit.

…a rămas cu niciuna.

 

Morala: Poți să iubești fără să fii îndrăgostit,

dar nu poți să fii îndrăgostit fără să iubești.

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

Comentează :