La o viață distanță de tine
E atît de vara afară
că sîngele circulă nedumerit în morți
E numai trecut în incandescența clipei toride
și urechile lor suprapopulate nu te pot auzi
ochii lor, mine de sare, nu te pot vedea
călușul instruit nu va lăsa limba lor să toarcă
dau lumea lor, ghem de raze impasibil, pe răzătoare
să scot copii mici de-ale tale
care beau vin ca oamenii dar rămîn lucide
într-o eternă distanță cromozomială de tine
E atît de vară că nimeni n-ar observa că ești mort
și dacă s-ar afla, ne-am ascunde în pletele tale
măcar pînă la primul frig sîrguincios
