Ești ceea ce visezi

Știi uneori când un vis se varsă în emoțiile noastre peste zi, într-o anumită stare pe care nu ne-o explicăm până târziu când ne amintim că am avut acel vis?
De ce visăm? Cum visăm? Ce înseamnă visele noastre? Dacă visul este realitatea și realitatea este de fapt un vis? De ce nu ne controlăm visele? De ce ne sperie coșmarurile? De ce unele vise se repetă? Ce se întâmplă dacă rămân într-un vis?

”Time is on my side”

Iată întrebări pe care ni le-am pus și care m-au inspirat să investighez puțin studiile să aflăm niște răspunsuri dincolo de ezoteric, în știința psihologiei.
Astfel, în psihologie, Freud este printre primii care iau în serios visul ca manifestare a inconștientului. El reține la o conferință a lui Breuer ideea că simptomele morbide ale unor nevrotici au un sens, că bolnavii invocau visul în chip de simptom și presupune că visele trebuie să aibă un sens. El merge pe ipoteza că trebuie analizate caracteristicile comune ale viselor, pornind de la faptul că reprezintă manifestare a vieții psihice ce se desfășoară în timpul somnului definit ca stare în care individul adormit nu mai conștientizează nimic despre lumea exterioară.
La vremea sa, Freud ținea cont de cele mai importante studii experimentale făcute, care arătau că visul este determinat de reacții la stimul externi, iar persoana care visează interpretează stimulul respectiv. Teoria dezvoltată de el pleacă de la ideea că visul este pus în scenă și trăit în imagini și cuvinte, astfel că dorințe inaccesibile conștientului sunt astfel împlinite printr-un mecanism de diminuare a cenzurii ce permite depășirea rezistențelor. Visul este construit dintr-un conținut manifest care cuprinde totalitatea imaginilor, ideilor și sentimentelor celui care visează și pe care acesta le are în minte atunci când se trezește și conținutul latent care este rezultat al interpretării și poate consta din resturi ale activităților de peste zi, amintiri și dorințe din copilărie, senzații corporale sau elemente de transfer (Freud, 1992).

Cele mai frumoase flori se nasc în grădinile iubirii

Ce se întâmplă cu copiii?
La copil, conținutul manifest coincide celui latent. Structura visului la copil este scurtă, clară, coerentă și neechivocă. Adultul poate avea vise infantile, reacție la evenimente ale zilei care lasă regret, tristețe sau neîmplinire.
Ce ne spun visele?
Dacă Freud ne duce cu analiza structurii visului către trecut, spre un complex cel mai adesea, Jung admite că elementele din structura visului ne pot duce către viitor. La Jung, stabilirea semnificației simbolurilor și imaginilor din conținutul manifest trebuie să se facă ținând cont de contextul persoanei analizate. El spune că asociația liberă utilizată de Freud, duce mai degrabă la îndepărtarea de vis. El consideră că în conținutul latent se pot identifica conflicte ascunse, dorințe, dar subliniază și valoarea visului prospectiv. De asemenea, Jung spune că niciodată două vise nu folosesc simbolurile inconștientului în același mod. Concluzia sa este că visul poate conține și alte mesaje decât alegoriile sexuale și că această funcționare are motive foarte precise (Zamfirescu, 2016).
De ce visăm?
Freud spune că principala funcție a visului este aceea de a proteja somnul. În prelegerile sale vorbește despre refugiul adultului în somn și rezistența copilului la adormire. Și pentru unul și pentru celălalt, somnul este adăpostul ființei față de lume, o reîntoarcere la starea intrauterină.
Jung, pe de altă parte, vorbește despre funcția generală de echilibrare a visului, de restabilire subtilă a echilibrului mental. De asemenea, ia în considerare funcția de compensare și pe cea de avertizare din visele mari, prospective. Jung identifică la copii o serie de motive precum căderea, zborul, animalele, creșterea sau micșorarea și de asemenea observă apariția visului repetitiv la copil ce poate continua până în viața de adult (Jung, 1964).

Dacă vrei un copil sănătos, pregătit pentru viață, tot ce trebuie să faci e să-l iubești și mai mult


Un studiu efectuat pe 43 de copii cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani de la care au fost colectate 190 de vise, arată că expresiile umane caracterizate ca înfricoșate și animale caracterizate ca înfricoșătoare și agresive au fost predominant prezente în visele copiilor. Conținutul viselor oferă înțeles pentru frica de amenințări psiho-biologice, cât și încercarea de eliberare a anxietății și a impulsurilor agresive (Despert, 1947).
Un alt studiu a investigat simptomele anxietății asupra copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 12 ani. Rezultatele arată că fricile și coșmarurile sunt comune între 4 și 6 ani după și se intensifică între 7 și 9 ani, frecvența lor scăzând între 10 și 12 ani. În ciuda schimbărilor de frecvență de-a lungul vieții, fricile, îngrijorările și coșmarurile cele mai intense rămân relativ neschimbate indiferent de grupa de vârstă (Muris et all., 2000).
Un ultim studiu, din 2008, are ca scop verificarea conținutului viselor copiilor crescuți într-un mediu abuziv și a celor crescuți în medii non-abuzive confirmă ipoteza conform căreia visele copiilor crescuți în medii care au amenințat fizicul și psihicul acestora au vise cu conținut semnificativ mai amenințător față de cei care nu au crescut într-un asemenea mediu (Valli et. All., 2008).

”Mie-mi plouă în vise cu pene” (Nichita Stănescu)


Psihanaliza inconștientului și interpretarea visului sunt poate cele mai vaste subiecte despre care s-a scris, nu doar în psihologie. Psihologia analizează visele , efectele și cauzele acestora din conținut și în contextul unei anamneze. Există o literatură vastă ezoterică de interpretare dar, din păcate, literatura științifică este extrem de săracă în studii care să cerceteze structura și funcțiile viselor și diferențe la copil și adult, majoritatea lucrărilor rămânând cele de analiză a marilor opere ale lui Freud sau Jung, Melanie Klein sau Kohut mai recent. Oamenii tind să își explice visele ca aducând informații despre un viitor prezumtiv. Psihologia nu ia în considerare aceste interpretări, dar ceea ce inferează pacientul în legătură cu ce visează, poate aduce terapeutul mai aproape de inconștientul acestuia cu ajutorul asociației libere.
Visul rămâne un domeniu atractiv, bogat în semnificații și care sperăm că va beneficia de recentele dezvoltări ale neuroștiințelor. Este ceea ce a numit Freud, drumul regal spre inconștient.
Așadar, scrie-mi ce visezi, ca să-ți spun… cum ești!

Nota redacției: Îi puteți scrie Monicăi pe adresa redactia@mala-hierba.com

De asemenea, ai putea dori...

Comentează :