Eseuri de îndrăgostit – Alain de Botton

Eseuri-de-indragostitSă fim serioşi, ce ar mai însemna iubirea dacă i-am dedica o sigură zi din an? Nu sunt fan al Valentine’s Day, nici împotriva celor ce sărbătoresc această zi. Totuşi, ca mai toate zilele specific planificate ca să ne comportăm într-un anumit fel, este şi aceasta una dintre zilele supraestimate.

Este supraestimată pentru că a devenit mai degrabă ziua cumpărăturilor pentru el sau ea decît ziua în care cu adevărat se celebrează sentimentele sau prezenţa celuilalt în viaţa noastră. Recunoştinţa este deghizată într-un pachet cu fundiţa roşie. Apoi trece şi am uitat că iubirea este o energie ce trebuie hrănită în fiecare zi, că relaţia se construieşte cu răbdare, acceptare, umor şi multă apropiere, mai degrabă decît cu un obiect care să compenseze toate astea.

Nu vreau să insist mai mult nici pro, nici împotriva acestei sărbători. Astăzi, o să îl laud pe Alain de Botton pentru Eseurile de îndrăgostit.

Această carte, pentru fiinţa umană care visează să se împlinească într-o relaţie sau doreşte să îşi păstreze actuala uniune, este o revelaţie. De puţine ori am avut ocazia să cred un bărbat, atunci cînd l-am auzit vorbind despre iubire. Poate pentru că de cele mai multe ori, bărbaţii vorbesc despre acest subiect înainte să intre într-o relaţie cu persoana la care aspiră sau imediat după ce au încheiat o astfel de legătură. În niciunul dintre cazuri părerile lor nu pot fi obiective în legătură cu dragostea.

În orice caz, povestea îndrăgostiţilor lui Botton este una realistă, făcînd din aventura protagoniştilor săi o adevărată radiografie a unei relaţii. Sfîrşitul ales de autor, poate rămîne aşa cum l-a imaginat sau poate fi rescris de către alţi iubiţi, dacă au suficientă înţelepciune să asculte în fiecare zi şi povestea partenerului.

Un guru al comunicării nonviolente, Jaques Salome, spune că empatia este cheia unei relaţii şi a unei comunicări reuşite. Botton ne arată exact efectul pe care îl are absenţa empatiei , fapt ce denaturează drumul iubirii. Raportarea universului de trăiri, emoţii şi sentimente a celuilalt, la noi înşine, de fiecare dată duce inevitabil la un sfîrşit aproape previzibil.

Cartea este un Aşa Nu scris cu mult umor, condimentat genial cu filosofie şi psihologie, autorul demonstrînd că nu este doar un talent scriitoricesc sau un erudit, ci şi un fin cunoscător al substanţei care modelează personalitatea femeii. Paradoxal totuşi, fiindcă în cartea sa vorbeşte despre bărbatul în relaţie. J

Dragostea sau îndragosteala la Botton este iniţial privită ca un “fatalism romantic”. Ei, care tînăr carierist (şi nu numai) orientat către succes, workaholic declarat, nu vede îndrăgosteala ca pe o primejdie?

Apoi, după ce aceasta se întîmplă ca o fatalitate, autorul trece sentimentele şi relaţia prin toate stările. De la jocurile iniţiale ale seducţiei, la formula unică “minte şi trup”, la primele “note false” le analizează într-o perspectivă diferită şi totuşi atît de veridică. Apoi  înaintează profund de la exprimarea sentimentelor, la scepticism, confirmarea eului, teamă de fericire şi încheie dozînd precis terorismul romantic, cu ce afla dincolo de bine şi de rău. Înainte să apuci să spui wow, normal… Botton  încheie  cu ‘învăţamintele iubirii” lăsîndu-te să îţi spui singur (a)..dacă aş fi ştiut sau eu de ce nu m-am gîndit la asta… e atît de simplu.

Nu vreau să vă lipsesc de plăcerea de a savura cartea, aşa că de ziua iubirii sau în fiecare zi, vă recomand cu căldură să priviţi cu umor un punct de vedere. Pentru inteligenţa cu care este construită acţiunea, pentru felul în care îi curg cuvintele în acelaşi timp cu sentimentele, pentru picanteriile filosofice şi mai ales pentru geniul psihologic cu care ne arată că da, bărbaţii şi femeile sunt de pe planete diferite şi că relaţia nu este un dat care ni se cuvine.

Cadoul meu pentru îndrăgostiţii 365 de zile pe an, dar şi pentru cei care îşi aduc aminte că există iubire şi merită sărbătorită fix în acea 14 februarie a anului.

Încă o dovadă că cititul aduce minunate privilegii consumatorului de cuvinte. Să fiţi iubiţi!

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

1 răspuns

  1. Gigi spune:

    Nu-mi place nici cuvantul empatie, nu cred în empatia emotionala, eu cred ca exista si o empatie rationala. De ce trebuie sa devenim unisex, uni-emotionali, cand e foarte frumos sa fim diferiti? – Aurora Liiceanu – http://revistatango.ro/aurora-liiceanu-barbatii-inca-doresc-sa-fie-protectori-cu-femeile-dar-femeile-nu-mai-au-nevoie-de-protectia-lor-1402

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *