Enache Tuşa – omul care aduce cultura

enacheÎn presa dobrogeană a ajuns în 2008 cînd a fost cooptat în echipa postului de televiziune Constanţa TV. A activat în acea echipă până la jumătatea anului  2010 cînd postul  de televiziune a fost desfiinţat. A realizat şi moderat emisiuni care dezbăteau cultura civică, implicarea în societate, cultura şi societatea europeană, dar şi alte teme de interes public. Emisiuni precum „Dezbateri în Agora”, „Europolitica”, dar şi altele care descriau realităţile concrete din societate, dar şi motivaţii despre o viitoare abordare a culturii şi a socialului. După experienţa de la CTV a început lucrul în echipa de la Litoral TV în 2012 unde acum produce şi moderează emisiuni de cultură precum: „Cartea Zilei”, „Cultură pe Coordonate” şi „Mozaic Etnic”.

Cît de greu este să realizezi şi să produci emisiuni de cultură în ziua de azi, mai ales că se tot spune că publicul nu este interesat şi că tot ce ţine de cultură nu mai are valoare?

enache 1Este  falsă ideea că emisiunile de cultură nu prezintă interes pentru public. De foarte multe ori publicul dă sugestii despre modul în care să alegem subiectele pentru discuţie şi pentru analiză. Este complicat astăzi să produci emisiuni de cultură datorită pentru că tot mai puţini intelectuali sunt dispuşi să discute despre problemele reale ale culturii şi ale societăţii româneşti. În discursul public nu sunt promovate valorile autentice şi nici nu sunt apreciate persoanele care îşi construiesc singure cariera. Sunt promovate nonvalorile, acestea oferind aşa-zise modele sociale şi culturale care au o influenţă majoră asupra grupurilor de tineri. Sunt sigur că există şi oameni care vor să se educe şi care vor să trăiască într-o lume în care valorile autentice să fie promovate şi să se instaureze MERITOCRAŢIA.

Despre intelectualii din ziua de azi.

Formează ei o elită puternică, au o voce aparte în societatea românească sau merg pe principiul „fiecare pe barba lui”?

În societatea românească intelectualii se exprimă în mod individual şi timid pentru că aşa au fost obişnuiţi. Nu pot lucra în echipă şi nici nu sunt încurajaţi să facă acest lucru. În spaţiul românesc intelectualii sunt marginalizaţi şi nu constituie  un pol de opinie , nimeni nu foloseşte  experienţa lor şi nici nu se doreşte ca intelectualii să constituie un pol de opinie care să promoveze cultura,  strategiile pe termen lung şi valorile prin care societatea românească să evolueze. În România identifici imediat un intelectual autentic doar prin faptul că mulţi dintre cei incapabili se aliază împotriva lui blocându-i orice iniţiativă şi marginalizându-l în cele din urmă. Condiţia intelectualului autentic este foarte precară în societatea românească ca să nu mai vorbim de un nucleu de intelectuali care să influenţeze dezvoltarea societăţii.

printre oameniCaravana LTV este o altă emisiune pe care Enache Tuşa o moderează, alături de alţi doi jurnalişti constănţeni, Lavinia Siclitaru şi Silviu Calotă. Un periplu jurnalistic în urma căruia sunt luaţi la întrebări primarii şi echipele lor de consilieri, administraţiile locale, ce-au făcut sau dacă au facut ceva pentru societatea asta.

Ce concluzii poti trage dupa 20 de astfel de Caravane, 20 de peregrinări prin Dobrogea?

Caravana LTV este un demers jurnalistic prin care noi cei implicaţi încercăm să mediatizăm problemele comunităţilor în care mergem. Încercăm să mediem între autorităţi nevoile oamenilor, dar şi să identificăm valori autentice în rândul copiilor care locuiesc în acele comunităţi şi care se irosesc. Din păcate situaţia este precară în cadrul comunităţilor. Ştii foarte bine , ai participat cu noi la toate ediţiile Caravanei în calitate de producător şi ai putut vedea cu propria percepţie ceea ce se întâmplă în cadrul comunităţilor. În cele mai multe administraţii funcţiile importante sunt deţinute de cei mai incompetenţi indivizi pe baza ideii că nu pun întrebări şi execută ordinele celor faţă de care au obligaţii. Consilieri aproape analfabeţi, primari slab pregătiţi, personal ineficient şi prost plătit, incapacitate  administrativă multe vorbe goale şi foarte multă hoţie, asta ar fi caracterizarea pe care o dau administraţiilor pe care le-am vizitat.

Care sunt localităţile fruntaşe?

Peştera, fără îndoială. Apoi Eforie, Ovidiu şi Mangalia.

lavinia si enacheŞi cele asupra cărora trebuie să ne ridicăm întrebări?

M-au dezamăgit  profund  administraţiile din : Cogealac cu un primar analfabet şi o echipă şubredă şi asta se vede şi după felul în care arată localitatea, o comună săracă, din care pare că nu s-au retras urmele comunismului, nu s-a adus nici o îmbunătăţire, o comună fără viitor. Oamenii ăştia care sunt în conducere nu pricep că sunt puşi acolo ca să le ofere sătenilor lor cît mai multe şanse de integrare şi de dezvoltare, nu să folosească bugetul în interesul lor. În comuna Corbu în timp ce echipa noastră făcea demersuri şi intervieva oamenii, primarul şi viceprimarul jucau fotbal. La Cernavodă o clică mafiotă, cînd i-am întrebat pe colegii din presa locală ce probleme sunt la Cernavodă (şi sunt destule!), n-au fost în stare să ne spună decît că e totul roz. Dacă stai însă de vorbă cu cei care locuiesc în oraş parcă lucrurile devin tot mai gri. Oamenii ăştia nu sunt în stare nici să ia pulsul unui oraş, darămite să schimbe ceva în comunitate. La Constanţa lucrurile sunt complicate, în sensul că mulţi vor să facă, puţini au acces fie la fonduri, fie la o cultură a managementului, iar restul se descurcă sau se mulţumesc cu ajutoare lunare. La Medgidia primarul acela nici nu există, iar lipsa primarului într-o comunitate este mai periculoasă decît o prezenţă mediocră, este o absenţă care se răsfrînge asupra cetăţenilor unui oraş. O cetate necondusă e ca o cetate părăsită. Gospodarul oraşului e mereu plecat, în timp ce o groapă de gunoi dă pe dinafară, transportul în oraş e haotic, profesorilor care fac naveta nu li se fac deconturile de transport, iar lipsa locurilor de muncă şi de perspectivă face din cetăţenii oraşului nişte veşnic navetişti într-un oraş fără transport în comun. Cam cum credeţi că arată astfel de comunităţi cu primari indiferenţi? Sigur, ei cred că fac foarte multe, dar foarte mult nu înseamnă destul, mai ales atunci cînd nu se vede nimic.

enache-tusa-rosia-montanaPresa din Dobrogea.

Rolul presei este acela de a forma opinii, de a culturaliza masele, de a face posibilă implicarea civică. Presa din Dobrogea, din păcate, este anemică şi dependentă financiar, se află la bunul plac al autorităţilor. Este subfinanţată şi influenţată în mod negativ şi controlată din punct de vedere politic. Există jurnalişti care îşi fac treaba cu profesionalism şi demnitate, însă aceştia sunt puţini şi nu pot forma o masă critică care să pună presiune pe autorităţi, pe cei care nu îşi fac treaba. Eu cred că rolul presei în Dobrogea vine să completeze multe lacune pe care societatea le are, presa încearcă să se implice în comunitate însă o face timid, de multe ori nefiind lăsată să-şi ducă la bun sfârşit misiunea de informare publică.

Sfaturi pentru tinerii jurnalişti

Pe tinerii jurnalişti care vin din urmă îi sfătuiesc să se profesionalizeze  şi să nu se lase influenţati sau intimidaţi de către diferite grupuri politice sau grupuri de presiune în general. Cu cît eşti mai educat şi mai bine pregătit cu atît vei fi mai respectat şi vei avea un renume profesional. Îi pot asigura de faptul că vor avea o carieră solidă şi respectată dacă vor fi ghidaţi de valoarea profesională şi de principii. I-aş mai spune că trebuie să se educe astfel încât să reziste presiunilor media,  că trebuie să se gîndească  la  modul prin care va putea deveni cel mai bun pe piaţa media astfel încît viaţa lui profesională  să-l determine, să-l motiveze  pentru a crea şi pentru a evolua.

Enache-Tusa„Colonizările  româneşti în Dobrogea” – aşa se numeşte a doua sa lucrare de doctorat.  

Acum cercetez şi derulez un al doilea doctorat în domeniul sociologie. Mă ocup de un subiect aproape exclus din cercetarea  socială românească – Colonizările  româneşti în Dobrogea. Se ştie că Dobrogea este o creaţie politică a statului român, prin urmare o colonizare de succes despre care nu se vorbeşte mai deloc, mai ales despre modul în care românii au făcut din Dobrogea ceea ce este astăzi despre modul în care au reuşit să impună o cultură socială şi politică românească.

Despre studenţii săi de la Sociologie

Aş vrea să le ofer atât de multe elemente de model cultural, educaţional, profesional, uman. Le spun că ei trebuie să fie pregătiţi să preia toate pîrghiile societăţii şi ale administraţiei. Le ofer, în schimb, modele negative prezente la tot pasul în societate, le spun cum nu ar trebui să fie ei şi cum ar trebui să transforme societatea astfel încît să-i cultive valorile. Vorbesc cu studenţii despre modul în care ei devin profesionişti după ce au absolvit studiile şi, spre deosebire de colegii lor de generaţie, lor le revine rolul de a duce mai departe valorile şi identitatea societăţii româneşti în calitatea pe care o au de specialişti în ştiinţe politice, sociologi sau specialişti în relaţii internaţionale.

*nota editorului: despre Enache Tuşa mai puteţi citi un interviu online cu cititorii redacţiei Ziua de Constanţa, realizat de Lavinia Siclitaru.

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

1 răspuns

  1. 11 februarie 2014

    […] în emisiunea Telefonul de noapte, pe când dezbăteam subiectul „neglijenţa părinţilor”, Enache Tuşa, care a simţit nevoia să intervină în direct, şi-a amintit de purtătorul de cuvînt al […]

Comentează :