Dragoste cu sila sau de ce rămîn oamenii în relații nefericite

Pe vremuri, oamenii erau condiționați social, moral sau material să-și aleagă partenerul de viață, așa că era de înțeles așa numita dragoste cu sila. Acum, în relații în care nu sunt de împărțit nici copii, nici bunuri materiale, ci poate doar o amărîtă de chirie și un trecut de cîțiva ani împreună, dragostea cu sila e mai prezentă ca oricînd.
Și, cu toate că e evidentă, de multe ori alegem să tragem de relațiile noastre toxice, ca și cînd n-am avea alternative.
Cum recunoaștem dragostea forțată
Eu nu cred că aceia care nu sunt iubiți, nu simt asta. Se mint pe ei înșiși și fac tot ce pot pentru a nu ajunge în situația de a li se spune că iubirea nu le e împărtășită. Apoi, cînd lucrurile scapă de sub control, încep să se victimizeze și le aruncă în față partenerilor toate lucrurile bune pe care le-au făcut pentru ei, determinîndu-i să mai rămînă, pentru o vreme, în relație.
O astfel de situație nu poate rezista la infinit, doar dacă sunt rădăcini de genul celor pe care le-am scris mai sus: copii, interese fianciare, așa că devine o formă de presiune zilnică, atît pentru cel care iubește, cît și pentru acela care nu-și mai dorește relația.
Îmi amintesc de un cineva căruia nu-i împărtășeam sentimentele, deși îi vedeam calitățile și mă străduiam să încerc o relație, căutînd în același timp nod în papură: ajunsese, în decurs de o zi, să mă deranjeze felul în care înghite mîncarea. Prin urmare, nu-mi pot imagina ceva mai trist decît o cină cu Făt-frumos, cel mult așteptat, care îți detestă pînă și degluția. Sunt oameni cărora le-ar face plăcere să mănînce cu tine din aceeași farfurie, fără tacîmuri și fără reguli de bun simț! Asta înseamnă adevărata iubire: să nu observi/ să nu fii atît de deranjat de mici imperfecțiuni ba dimpotrivă, să cauți părți bune acolo unde nu se văd.
E de prisos să spun că dragostea forțată e și atunci cînd partenerul tău are o amantă, atunci cînd uită să-ți răspundă la sms-uri, atunci cînd preferă să petreacă timp departe de tine, atunci cînd îți face cadouri doar pentru că trebuie și nu știe care-ți sunt visele.
Dragostea cu sila nu prespune neapărat agresivitate sau violență verbală sau infidelitate. Partenerul tău, ca urmare a educației, a milei sau a trecutului vostru, te poate trata cu respect, însă de la politețe la iubire e cale lungă și depinde de tine să vezi diferența. Odată ce ai văzut-o, e cazul să-l lași să pleci pentru că ambii aveți dreptul la fericire!
De ce totuși ne este teamă să ne despărțim?
„Să rupi o relație înseamnă să pleci și să pleci înseamnă să mori, mai mult sau mai puțin, de fiecare dată. Hotărît lucru“, scriau Sonia Dubois și Olivier Mace în „Ruptura“. Dar, dacă mori puțin, poți și renaște, într-o variantă mai bună de-a ta, cu puțin efort sau într-o relație fericită. Asta ar fi bine să înțelegem.
Uneori nu ieșim dintr-o relație din comoditatea de a ne acomoda unei alte relații. O relație toxică devine, în mod deloc surprinzător, o zonă de confort.
Alteori, ne e teamă de singurătate, cu toate că singurătatea în doi e cea mai dureroasă și îți răpește și posibilitatea de a-ți găsi jumătatea mult visată.
Frica de despărțire e similară cu frica de abandon, acea senzație pe care o aveam în copilărie atunci cînd mama ne lăsa pentru prima oară la grădiniță.
Important e să înțelegem că sunt relații în care nu mai este cazul să rămînem și ideal e să ajungem să ne fim nouă înșine suficienți, înainte de căuta relația ideală.

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

Comentează :