Discursuri de Oscar. Amintiri de neuitat.

Despre strălucitoarea lume a Oscarurilor nu ne vom sătura niciodată citind sau scriind. Filmele au adus și vor aduce bani chiar și pe vremuri de criză. M-am gândit să fac o scurtă trecere în revistă a celor mai celebre discursuri (mai reușite sau mai nereușite, în funcție de personalitatea reală a actorilor pe care i-am urmărit cu gura căscată în filme). Surprinzătoare, emoționante, lacrimogene, elegante, plictisitoare sau pline de vervă sau spontane, decernarea premiilor Oscar au adus în fața micilor ecrane milioane de telespectatori.   

Camarazi de Oscar

Ben Affleck și Matt Damon pentru scenariul la ”Good Will Hunting”

Matt și Ben nu s-au așteptat ca primul lor scenariu să câștige Oscarul. Surpriza de pe chipul lui Damon când s-au anunțat câștigătorii a devenit hit pe youtube. Cei doi prieteni au urcat pe scenă să-și primească statuetele de la alți doi camarazi de peliculă, veteranii Jack Lemon și Walter Mathau. Primul care a luat microfonul a fost Ben: ”I-am spus lui Matt că dacă pierdem e nasol, dar dacă vom câștiga va fi într-adevăr înfricoșător. Așa e! E foarte, foarte înfricoșător. Suntem doi tineri care au fost destul de norocoși să lucreze cu oameni cu adevărat nemaipomeniți – e imposibil să-i amintesc în mai puțin de 20 de secunde – și să le mulțumesc.” Și după aceea, bineînțeles, au început mulțumirile din inimă. Așa au rămas și până în ziua de azi cei doi prieteni: inimoși.

Cea mai bună dintre britanice

Kate Winslet în ”The Reader”

Ricky Gervaise i-a spus în glumă: ”Bravo, Winslet. Ți-am spus eu, fă un film despre Holocaust și premiul va veni.” Kate a acceptat premiul cu acel șarm caracteristic britanicilor. ”Aș minți dacă n-aș recunoaște că am avut o versiune a acestui speech cu mult înainte, cam pe la opt ani, în fața oglinzii mele din baie, iar acesta era un șampon. Ei bine, acum nu mai e o sticlă de șampon.”, a spus ea tremurând de emoție. Și a încheiat: ”Nu-mi vine să cred că sunt în aceeași categorie cu Meryl Streep. Îmi pare rău, Meryl, trebuie să te obișnuiești cu asta.” Pentru Meryl n-a fost nici o problemă să se obișnuiască again cu un nou star, e binecunoscută ca fiind o femeie generoasă și oricum, la câte premii Oscar are în colecție, unul în minus, dar în favoarea lui Kate, nu contează.

Un speech cu semnificație istorică

Sidney Poitier în ”Lilies of the Field”

Discursul lui Sidney a durat fix 20 de secunde. A fost scurt și simpatic, mai mult pentru că n-a avut niciun speech pregătit. Nu se aștepta să câștige. Dar Oscarul pentru cel mai bun actor într-un rol principal din 1964 a rămas în istoria cinematografiei pentru că Sidney a fost primul actor Afro-american care a câștigat acest premiu. ”A fost o călătorie lungă până la acest moment. Sunt recunoscător unui mare număr de oameni. Tuturor le spun un special mulțumesc”, a spus el cu ochii în lacrimi. 38 de ani mai târziu a primit un Oscar de Onoare pentru întreaga carieră. De data aceasta a fost pregătit.

Momentul ”Aoleu și vai de mine”

Cher pentru rolul din ”Moonstruck”

A fost foarte drăguț că Cher și-a amintit de cei cu slujbe ingrate de care nu prea pomenește nimeni atunci când mulțumește la primirea unui Oscar, dar pe de altă parte cântăreața-actriță a uitat de cei din linia întâi. ”Aș vrea să mulțumesc tuturor celor cu care am lucrat în filmul acesta. A fost cu adevărat fabulos. A fost o experiență extraordinară pentru mine.  Îi mulțumesc make-up artistului meu, care a avut mult de furcă. Coafezei mele. Asistentei mele…” de fapt, a mulțumit tuturor, mai puțin actorilor principali și secundari care i-au dat replica și regizorului. Dându-și seama de greșeala colosală, a doua zi Cher a rezervat o pagină întreagă din Variety ca să-i mulțumească regizorului. Vai, vai, vai!…

Plictiseală la maxim

Sir Laurence Olivier – Oscar onorific în 1979.

Nu e nici o îndoială că Laurence Olivier este un bărbat elocvent. Ar putea să citească o carte de telefon de la cap la coadă și s-o facă să sune teatral cu vocea sa răsunătoare. Totuși, la Oscarul pe care l-a primit în 1979 a avut un speech prea complex ca să miște audiența. În timp ce Jon Voight părea amuzat, Diane Keaton era total neinteresată. Actorul a bolborosit, în mod elegant, desigur, ceva de genul: ”În numele abundenței și al generozității națiunii dvs., această alegere particulară, ar putea părea excentrică generațiilor viitoare. Dar numai faptul în sine, bunătatea gestului, trebuie văzut (ă) ca o frumoasă stea pe acest firmament…” Zzzzzzzz!

Cel mai lacrimogen

Gwyneth Paltrow pentru ”Shakespeare In Love”.

Nu se știe ce-a fost mai nasol, părul lins de gel, într-o coafură scoasă demult din uz, rochia cu 2 numere mai mari care-i tot cădea de pe umeri, sânii inexistenți sau reacția sa isteric-lacrimogenă. De obicei, Gwyn era cunoscută pentru sângele ei rece, albastru, însă de data asta a fost într-o stare de surescitare, vecină cu nebunia. Înlăcrămată toată, și-a zbierat speechul în fața unei audiențe amuzate și îngrijorate de-a binelea. Organizatorilor aproape că le-a părut rău că i-au acordat premiul. Gurile rele spun că actrița nu suportă nici până în ziua de azi să-și privească Oscarul din vitrină, atât de umilitor i s-a părut momentul. Ntz, ntz, hai că n-a fost chiar așa capăt de lume, Gwynnie, contează în definitiv ce faci mai departe cu el, tot noi să-ți spunem asta?

Un ego cât un Titanic

James Camerun pentru, evident, Titanic.

N-a fost deloc o surpriză Oscarul pe care legendarul regizor l-a obținut pentru ”Titanic”, care colecționase deja un număr impresionabil de Globuri de Aur, ceremonia dinaintea Oscarului. Și se știe, cine obține Globuri de Aur, mai mult ca sigur că-l așteaptă și câteva Oscaruri. Tocmai de aceea, știind cine este favoritul în anul acela, te-ai gândi că are timp să-și pregătească un discurs matur și elaborat. Da de unde! ”Sunt regele lumii!” a spus el pueril. Bine că nu s-a autointitulat regele leilor sau al Universului, ce ne făceam? Oricum ar fi, dle Camerun, narcisismul nu este deloc atractiv! După aceea a încercat s-o dreagă cerând publicului un moment de reculegere pentru victimele celebrei catastrofe, publicul s-a executat, dar acum nu mai e clar dacă din compasiune sau pentru că așa le-a spus ”regele”.

Kiss Uninterrupted sau alertă la pupat!

Angelina Jolie pentru rolul din ”Girl Interrupted”

Înainte că Angie să o ia pe calea cea dreaptă, cea cu adoptat de copii din jurul lumii și cu donații pentru păstrarea păcii pe Terra, bla bla bla… și-a făcut mai întâi cunoscută latura întunecată și sado-masochistă. A fost o vreme când își tăia foștii iubiți cu cuțitul – poate de-aia au și devenit foști – sau când purta la gât în sticluțe sofistacate sângele lor. Brrr! Și chiar când comportamentul ei ciudat a devenit o normalitate pentru Hollywood, în anul în care a acceptat statueta cea cheală a băgat groaza în toți atunci când l-a motroșit bine pe fratele ei cu un sărut nelalocul lui de pasional. Bleah!

Exaltare la cote maxime

Cuba Gooding Jr. Pentru rolul din Jerry Maguire

Fără îndoială că după adormitorul monolog al lui Laurence Olivier, producătorii showului Oscar au cerut starurilor câștigătoare s-o lase moale cu astfel de vorbiri în public și să-și scurteze speechul doar la mulțumiri. Cuba probabil că și-a uitat pe undeva prin buzunarele altor pantoloni memo-ul care cerea asta, fiindcă chiar și după ce i s-a pus muzica de încheiere a discursului care subtil îl anunța ”please leave now”, el a mai rămas minute bune pe scenă țopăind de bucurie și mulțumind tuturor celor care-i veneau în minte: idoli, fani, parteneri de film, vedete, producătorilor etc. Dar a fost simpatic și mulțimea nu s-a supărat, ba chiar l-a aplaudat frenetic. Apropo, pe unde mai joacă?

Cocoșelul neastâmpărat

Adrien Brody pentru ”Pianistul”.

Adrien a demonstrat că chiar e un bărbat care știe cum să ia prin surprindere femeile atunci când a sărit de-a dreptul pe scenă, a luat-o în brațe pe Halle Berry, care era desemnată să-i înmâneze premiul, și-a sărutat-o cu foc. Cine și-ar fi imaginat că anorexicul din Pianistul ar fi fost capabil de așa ceva? Restul speechului a fost unul dulceag și sentimental, a durat aproape 5 minute și suntem siguri că ovațiile de la sfârșit erau de ușurare că actorul o să coboare în sfârșit de pe scenă. Cine știe ce i-ar mai fi trecut prin minte?

Un Oscar nemeritat. Politically correct.

Halle Berry pentru ”Monster’s Ball”

Că veni vorba de Halle, actrița trebuie să-și fi luat notițe de la Gwynnie cea lacrimogenă pentru cel mai neinspirat speech. Poate nu se aștepta ca rolul ei de femeie violată de un alb să prindă la Academie. Nu e de mirare că miss Paltrow zâmbea pe sub mustăcioara-i blonzie – era în al nouălea cer că cineva se poate face de rușine mai rău decît ea. Oscarul lui Halle a făcut-o prima femeie afro-americană din istoria cinematografiei care a câștigat pentru rolul principal, așa că a fost important pentru ea. Nu și pentru noi. Cine poate spune cu mâna pe inimă că filmul respectiv a avut succes la public? După ce a spus cu modestie că ”acest moment este mai presus de mine” a urmat o mică isterie tremurândă. Mulțumiri, mulțumiri și iar mulțumiri!

Marele absent

Marlon Brando pentru rolul din Godfather

Faimosul ”naș” a evitat aglomerația de la Oscaruri și a refuzat să accepte premiul pentru cel mai bun actor într-un rol masculin. A trimis în locul său un activist amerindian care a explicat absemța sa astfel: ”Marlon Brando nu poate accepta acest generos premiu. Iar motivul este felul în care sînt tratați indienii americani în industria filmului de azi.” Deși a fost o foarte inteligentă mișcare politică, să fim serioși, mulți l-au găsit hilar. Și pe bună dreptate!

Momentul ”uh”

Jonathan Demme, cel mai bun regizor, pentru ”Tăcerea mieilor”

Poate că Jonathan este un regizor excepțional – el e cel care a regizat și ”Philadelphia” – dar e mult mai cunoscut ca bărbatul care a bolborosit ”uh” de 40 de ori în mai puțin de 5 minute, cu siguranță un record pe care nici Hugh-”uh” Grant n-a putut să-l spargă. Uh, data viitoare o să fie mai cu noroc, Jon!

Cel mai iritant speech

Julia Roberts pentru ”Erin Brockovich”

Atunci când a primit acest premiu, Julia a reușit să enerveze audiența cu râsul ei interminabil de hienă. Și ca și cum asta nu ar fi fost de-ajuns n-a fost în stare să spună o glumă mai de Doamne-ajută care să facă pe cineva să chicotească măcar. A încercat s-o dreagă atunci când, referindu-se la dirijorul orchestrei, l-a numit ”omul cu bățul”. Bun așa! Singurul efect a fost că și-a uimit câțiva fani și i-a gonit pe alții.

Grație și eleganță

Vivien Leigh pentru ”Pe aripile vântului”

A fost o vreme, prin anii `30, când frumusețea era un atribut al clasei pure. După ce a ajuns pe scenă ca să-și primească binemeritatul premiu, Vivien a rostit unul dintre cele mai elocvente discursuri din toate timpurile. ”Vă rog să mă scuzați”, a început ea pe o tonalitate joasă, autoritară, cu vocea ei sexi, de neuitat ”dacă vorbele mele nu sunt îndeajuns pentru a vă mulțumi pentru bunătatea cu care m-ați înconjurat. Dacă ar fi să-i menționez pe toți cei care mi-au arătat minunata lor generozitate în timpul filmărilor ”Pe aripile vântului”, ar trebui să vă țin trează atenția la fel de mult pe cât de lung este filmul”. Wow, așa speech ar fi putut s-o facă și pe regina Elizabeth a II-a să pară o amatoare.

Emoționant

Mickey Rooney – Oscar onorific  

Fostul copil-minune al Hollywoodului a ales scena decernării premiului său onorific ca aducere aminte a parcursului său cinematografic. Povestea lui despre cum s-a simțit abandonat de către industria filmului a fost o mică atenționare pentru oamenii din A-list despre cât de incert și ingrat poate fi totul, și cât de amăgitor praful de stele. ”La 19 ani am fost starul numărul 1 al lumii – și asta a durat vreo doi ani. La 40 nimeni nu mai dădea doi bani pe mine.”

 

Modest

Al Pacino – pentru superbul rol din ”Parfum de femeie”

Fie că este diavol sau gangster, sau joacă rolul unui orb, Al Pacino este unul dintre puținii actori de la Hollywood constant convingători. Talentul lui actoricesc este apreciat și cunoscut în lumea întreagă, mai puțin de Al însuși – această legendă vie a marelui ecran a șocat audiența prin modestia sa. A primit premiul șovăitor, legănându-și capul ca în comediile cu Laurel și Hardy, iar publicul a fost atât de încântat că l-a ovaționat din picioare. Vădit emoționat, Al Pacino și-a citit speechul de pe o hârtie pregătită de-acasă, ținută timid, în mâinile sale tremurânde.

Mai bine mai târziu decât niciodată

John Wayne pentru ”True Grit”.

Cel mai cunoscut cowboy al tuturor timpurilor și-a început cariera în 1926, dar abia în 1969 a câștigat marele premiu. Luat până și el prin surprindere că i-a luat așa de mult timp să obțină celebra statuetă – mai ales că era deja un icon pentru tinerii rebeli ai Americii – John a spus: ”Wow! Dacă știam că o să-l câștig în cele din rmă, mi-aș fi depus candidatura acum 35 de ani”. Eh, ce să-i faci, până nu-ți iei bilet la loterie, nu câștigi, sau cum era bancul acela?

Vrăjitorul de cuvinte

Jamie Foxx pentru rolul din ”Ray”

Jamie a făcut audiența să cânte din nou pe stil Ray Charles, după ce cu câteva clipe mai înainte a făcut-o să izbucnească în lacrimi. Ăsta da actor priceput la cuvinte. A pătruns în inimile spectatorilor pe latura familială, acolo unde e atinsă cam majoritatea: ”Vreau să mulțumesc fiicei mele care mi-a spus ”dacă nu câștigi, tati, nu-i nimic, pentru mine ești bun”. Apoi s-a poticnit de emoții atunci când a amintit de bunica sa, primul lui profesor de actorie. ”Întotdeauna mi-a spus să joc ca și cum am fost deja acolo. Ar fi putut câștiga un Oscar pentru felul în care m-a motivat. În vise, încă mai vorbește și acum cu mine. Și de-abia aștept să merg la culcare în seara asta, avem multe de discutat. Te iubesc.”

Cu gândurile acestea de iubire, închei și eu colajul de momente de neuitat din istoria atât de încărcată, cu bune și rele, ale decernării premiilor Oscar. N-am intrat în subiectul atât de delicat al rochiilor care au defilat de-a lungul timpului pe covorul roșu, mi-ar trebui vreo zece articole pe puțin numai pentru micile bârfe care stau în spatele alegerii fiecărui designer în parte. Sunt sigură că multe dintre ele le-ați urmărit și voi, dar acum se apropie o nouă ceremonie, nu strică să ni le reamintim, de dragul actorilor noștri favoriți. Și, bineînțeles, vom fi atenți la parada de mici gafe omenești și rochii dumnezeiești.

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

Comentează :