Cel pesimist, cel snob, cel molâu

Știm cu toții că sunt zile și zile, uneori nu mai suporți cicăleala unui șef pisălog, iar în altele nici că te afectează un asemenea fleac. Uneori pesimistul îți face zilele negre, iar alteori achizițiile snobului de vizavi te calcă pe sistemul nervos. Poate că și tu, la rândul tău, faci parte fără să știi dintre persoanele enervante sau te comporți voit astfel, ca să-ți scoți pârleala pentru că viața n-a fost (prea) generoasă cu tine. Dar înainte să îți faci mea culpa, hai mai bine să aruncăm împreună un ochi în jur.

Cel pesimist

Pentru el s-au inventat Legile lui Murphy, care Murphy era totuși un optimist, cu un simț dezvoltat al umorului. Deviza vieții pesimistului, împrumutată desigur de la celebru inginer, este ”ceea ce poate merge prost va merge prost” și împărtășește tuturor convingerile sale negative. Este cel care-și aruncă mucii în fasole când ne e lumea mai dragă. Are parte din belșug numai de catastrofe, mai mari sau mai mici, parte din ele cauzate de proasta sugestionare ”știam eu că așa va fi” sau ”numai mie putea să mi se întâmple asta”. Se pricepe foarte bine să le răpească celorlalți elanul, încrederea și motivația, iar starea lui depresivă se răspândește ca o molimă în jur, la fel ca și cea a optimistului, numai că în cazul din urmă, molima devine ploaie de vară cu efecte benefice. Dacă te ia din senin cu dureri de cap, să fii sigur/ă că a pătruns un pesimist în încăpere, e precum corbul prevestitor de dezastre, furtuni și vreme rea, deși e senin afară și toată lumea se simte bine.

Pesimistul este birocratul acela care nu-ți zâmbește niciodată, este mediocrul care n-a reușit să-și depășească starea de spirit, este conformistul cu acea încărcătură emoțională sobră care te invită să stai cât mai departe dacă nu vrei să-ți strici ziua.

Cel snob

Snobul nu are trecere decât la personalitățile slabe, care au visat la o viață ca a lui, dar n-au avut resursele financiare potrivite. Ceilalți îl flituiesc cu brio, chiar dacă sunt nevoiți să-i asculte declarațiile sale de dragoste pentru brandurile la modă. Ironia este că snobul adoră discreditarea tuturor acelora pe care el îi consideră ”marea masă”, dar în acelai timp s-ar da de trei ori peste cap să fie acceptat în cercul ”cult” și al celor aleși, fie că aceștia sunt intelectuali, oameni politici sau afaceriști. Îi place să se laude cu nume celebre, dacă-l asculți mâine ia cina cu Cătălin Botezatu (alt snob sau doar o victimă a brandurilor, fie vorba între noi, fetele rele, cam tot același lucru) sau se trage de șireturi cu fostul premier Tăriceanu.

Pentru snob, oamenii nu sunt altceva decât trofee pentru creșterea imaginii lui personale. Nu are sens să dăm exemple că emisiunile de divertisment sunt pline de dive și maneliști și columbeni. Snobii nu ratează nimic din ceea ce se numește ”social life”. Nu au cum să lipsească din cele mai fițoase cluburi, se afișează cu cele mai frumoase femei, dacă vorbim de bărbații-snobi, sau cu fotbaliștii en vogue, dacă vorbim de femeile-snoabe.

De ce ne enervează snobul: ne arată în permanență că este prea bun ca să se ocupe de noi. Ne acordă totuși favoarea companiei lui cu un gest de aversiune. Este vanitos, arogant, plin de sine, lăudăros, fanfaron, îi privește de sus pe ceilalți și pune valoare doar pe simboluri. E fiu sau fiică de bani gata, nu are valoarea banului, nu știe cum se muncește, trăiește într-o lume de caramel și ar face orice să fie în centrul atenției.  Paris Hilton vă zice ceva?

N-ai ce să-i faci. Trăiți în lumi diferite, snobii au bani de nu știu cum să-i cheltuie, voi încă mai sunteți prinși în program de 8 ore/5 zile pe săptămână și alte probleme de rezolvat.

Cel molâu

Îl știi pe angajatul ăla care îți dă mereu impresia că pășește de două ori într-un loc atunci când îl trimiți după corespondență?  Sau colega aceea căreia îi ia 5 zile să trimită un mail important? Ei bine, deși fac parte din ceea ce noi numim oameni molâi, în afară de faptul că ne enervează pentru că din cauza lor intrăm în deadline-uri imposibile, nici nu ne putem baza pe ei că vom depăși o situație critică. Când ți-e lumea mai dragă îi apucă un acces de auto-compasiune în prag cu sinuciderea. Îi place să se victimizeze când e treabă mai multă de făcut. Ce spune asta despre molâu în general? Că nu e deloc așa molâu cum crezi, ci că pur și simplu nu-i place ce i se întâmplă în jur, iar tactica sa de apărare e atacul, adică văicăreala. Pentru orice întârziere are câte o scuză, n-a ajuns la timp la o întâlnire oarecare pentru că tocmai când ieșea din casă i s-a spart țeava și i s-au inundat gândacii din bucătărie, a uitat de ședința de la ora 9.00 pentru că tocmai atunci a primit un telefon în care era anunțat că mătușa de-a treia spiță a fostului soț și-a rupt piciorul și numai ea avea benzină în rezervor s-o ducă la urgență. Și tot așa exemplele pot continua. Observăm aici că molăul are o personalitate convingătoare, dar convingerile lui sunt susținute de minciună. Minciuna acestuia este o scuză intenționată, învăluită și susținută pragmatic. Interesul pus în joc determină o atitudine convenabilă molăului. Fie că este o minciună de imagine, sau o minciună în care zona lui de confort nu trebuie afectată, atât timp cât prinde la receptor, molâul este fericit și va continua să se victimizeze fără să fie, de fapt, o victimă.

De ce ne enervează? Pentru că din cauza lui noi avem mai mult de lucru, pentru că nu este responsabil, pentru că-și urmărește strict propriile interese și pentru că ne duce de nas prea des.

Vestea bună este că deși în fiecare molâu se ascunde un perfid, până la urmă se încurcă în propriile lui scuze și sfârșește ca Petrică atunci când a dat lupul cel rău peste el. Riscă să nu mai fie crezut exact când spune adevărul.
Sper ca după ce terminăm cu scurtele noastre descrieri ale persoanelor cu adevărat enervante să nu vă dați, de fapt, seama că toată lumea vă enervează și că sunteți un mizantrop sadea, de care nici n-ați avut idee.

Sâmbătă vorbim despre ”Cel certăreț, cel atoștiutor și cel prea-glumeț”. Până atunci trimiteți-ne comentariile voastre despre persoanele snoabe pe care le cunoașteți și cum vă enervează ele. Noi nu ne supărăm. 😀

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

1 răspuns

  1. 10 august 2012

    […] Cel pesimist, cel snob, cel molâu […]

Comentează :