Bahamas – un cadou de ziua mea

IMG_7466De ani de zile mi se tot propune să plec într-o croazieră pe mare, însă am tot refuzat de fiecare dată din două motive foarte simple: iubesc marea, dar nu ştiu să înot (de fapt am o frică acută de apă, dobândită în copilărie, în urma unui accident) şi sunt mult prea „agitată” şi activă ca să îmi imaginez că aş putea sta vreodată „închisă” pe un vapor câteva zile, cu mii de alţi necunoscuţi. Ei bine, anul acesta soţul m-a convins „subtil” când m-a pus în faţa faptului împlinit şi mi-a dăruit o croazieră în Bahamas (de 4 zile şi 3 nopţi). A fost cadoul de ziua mea de naştere. Aşa că, iată-ne la sfârşitul lunii iulie îmbarcaţi pe vas cu plecare din portul Miami.

IMG_7479Ancora vasului Norwegian Sky avea să se ridice la ora 17:00, astfel că până la ora 15:00, toată lumea trebuia să fi făcut check-in-ul şi să fie pe punte. Noi eram deja pe vas puţin după ora prânzului, după ce am trecut prin câteva filtre de securitate ca la aeroport. La ghişeul check-in ni s-au făcut poze şi ni s-a dat cheia de la cameră, un card care, pe lângă faptul că descuia uşa, mai putea plăti şi cumpărăturile de pe vas urmând ca acestea să fie deduse de pe cartea de credit, la finalul expediţiei. Un sistem foarte inteligent şi elegant, mai ales că nu trebuie să porţi banii cu tine şi nici să duci grija portofelului pe vas. Deşi noi am ajuns pe vapor relativ devreme, totul era deja pregătit ca la carte. Muzica şi voia bună erau ca la ele acasă, cei peste 900 de angajaţi se mişcau într-o ordine impecabilă printre noi, iar cele două restaurante erau deja deschise cu mâncare şi băutură (nealcoolică) la dispoziţie.

IMG_7472Totul arăta ca un fel de „all inclusive” pe mare, cu specificaţia că băuturile alcoolice se plăteau separat cu cardul-cheie de la cameră (la care, cum spuneam, fusese ataşată electronic cartea de credit). Dar cum eu sunt o nebăutoare de alcool, iar apa plată cu lămâie este singurul lichid pe care îl savurez cu plăcere, lucrurile au fost foarte simple pentru mine pe durata întregii excursii. Cabina-cameră în care am stat a fost micuţă ca mărime, însă suficientă pentru că în afara faptului că am dormit şi ne-am schimbat acolo, prea mult timp nu am petrecut în cameră. Şi asta pentru că programul de pe vas include evenimente, prezentări şi spectacole pe întreaga durată a zilei. În fiecare seară primeşti în cabină revista internă cu toate datele, excursiile opţionale care pot fi făcute a doua zi, starea vremii şi alte informaţii utile. În plus, vasul avea 12 etaje şi aproape 300 de metri pe fiecare etaj, iar noi l-am cutreierat în lung şi-n lat de la cazino, la magazine, de la piscine la sălile de sport, de la jacuzzi la amfiteatrul superb în care se organizau spectacolele de varietăţi şi stand-up comedy, precum şi jocuri gen „Deal or no Deal”, „Bingo”, „Not so newlyweds”. Aşadar, prima zi am petrecut-o pe vas, iar la orele 17:00 am pornit spre Bahamas, un arhipelag coraligen format din aproximativ 700 de insule, dintre care doar vreo 69 sunt locuite, celelalte fiind prea mici sau prea sălbatice pentru a fi populate.

IMG_7465Welcome to Nassau

Vasul Norwegian Sky a plecat din port seara şi a mers pe tot timpul nopţii. În cazul nostru, prima noapte ne-am petrecut-o în drum spre Nassau, capitala Bahamas (un stat nord american localizat în Oceanul Atlantic, la est de Florida şi Statele Unite ale Americii şi la nord de Cuba).

La ora 8:00 dimineaţa, când ne-am trezit, am putut deja admira clădirile din Nassau care se vedeau din port. După un mic dejun copios servit pe vas, la bufetul-restaurant din care puteai alege zeci de feluri de mâncare, puse la dispoziţie fără limită, am coborât în oraş (cu cheile de la camera drept ID-uri), dar şi ceva bani cash la noi pentru excursiile pe care aveam să le facem în oraş.

Cei care aveau tururi cumpărate de la compania NCL erau aşteptaţi la ieşirea de pe vas cu autocare pentru a merge către locurile de vizitat. Noi am vrut să explorăm zonele pe cont propriu, ca nişte est-europeni activi ce suntem, dar şi pentru că nu ne încânta ideea de a merge pe un traseu prestabilit şi care nu ne gâdila interesul prea tare. Sincer, doream să vedem punctele importante ale capitalei, dar nu doar frumuseţea, ci şi adevăratul spirit şi mod de viaţă al băştinaşilor. Aşa că, pe cont propriu şi după ce am negociat cu Otis, un taximetrist simpatic şi glumeţ, suma pe care aveam să o plătim la întoarcere, am început turul oraşului care a durat câteva ore, cu scurte opriri ici-colo, pe unde ne-am dorit să poposim mai mult.

IMG_7464Otis avea un „taxi” mini-van dotat cu aer condiţionat; în plus, glumele şi datele istorice şi geografice despre insula natală, (pe care le stăpânea admirabil) l-a făcut să-şi merite din plin şi bacşişul. Nassau nu mi s-a părut ceva cu adevărat extraordinar, deşi atmosfera tropicală şi luxul văzut în partea „bogată” a oraşului chiar fac cinste celor mai frumoase şi lucioase cărţi poştale locale. Într-adevăr, am văzut vile ce valorează zeci de milioane de dolari (Oprah, Tom Cruise, Beyonce, Michael Jordon sunt doar cateva dintre vedetele care au cheltuit între 30 şi 50 milioane de dolari pe o casă în Bahamas), dar am trecut şi pe străzile insalubre, cu case şubrede şi copii murdari din partea săracă a insulei. O imagine dezolantă, cu copii care alergau dezbrăcaţi printre dărăpănături murdare, cu oameni slabi şi zdrenţuiţi care cărau apă potabilă cu nişte bidoane murdare de la pompele din stradă (singura sursă de apă potabilă în acele cartiere, după cum însuşi Otis ne-a mărturisit).

IMG_7467Tot simpaticul şofer ne-a oprit şi aşteptat câteva zeci de minute, în cele câteva ocazii în care ne-am dorit să vizităm locurile mai interesante: o plajă superbă în inima oraşului, fortăreaţa Fort Charlotte (nimic special, am intrat şi noi cu o taxă de $1.00 şi mare lucru nu aveai să vezi în afara zidurilor mucegăite şi a unei privelişti puţin cam aride), Queen’s Staircase (faimoasele 66 scări ale reginei construite de sclavii negri în 1793 care conduceau  la fortul Fincastle), insula Paradise.

IMG_7468Ei bine, Paradise Island (unde se afla Atlantis, o zonă cu hotel, parc acvatic, plajă şi locuinţe private sau de închiriat) este locul care arată exact cum îmi imaginam eu că ar arăta Bahamas. Şi nu e de mirare pentru că apartamentele şi camerele în acel complex pot costa de la câteva sute de dolari la câteva mii de dolari pe noapte. Cel mai scump este apartamentul Michael Jackson care, chipurile, se închiriază pentru 6000 dolari pe noapte şi se pare că este închiriat pentru următorii 4-5 ani. Tot la Atlantis poţi merge să înoţi cu delfinii (pentru suma „modică” de 250 de dolari) sau poţi admira casele luxoase ale celebrităţilor lumii, poţi face cumpărături sau plajă în acel paradis tropical.

IMG_7469În concluzie, Nassau nu m-a impresionat în vreun fel anume, dar a fost o experienţă interesantă. Nici măcar strada lor principală, Bay Street, plină de magazine de tot soiul, nu m-a dat pe spate, deşi puteai găsi aici orice, de la tricouri cu lozinci bahamiene, la genţi de firmă, bijuterii, ceasuri super scumpe şi pietre preţioase. Totuşi, să nu uităm că Bahamas este foarte căutată de oamenii bogaţi pentru achiziţionarea de obiecte scumpe şi bijuterii, această ţară fiind un paradis fiscal unde bunurile valoroase pot fi plătite cu până la o treime sau jumătate mai puţin decât în alte părţi ale lumii; cumpărături fără taxe, of course! Tot pe Bay Street vei vedea şi celebrele bănci pentru care Bahamas este un stat renumit deoarece aici îţi poţi adăposti banii-tax free!

Great Stirrup Cay

A treia zi ne-am petrecut-o pe o insulă care aparţine Norwegian Cruise Line, numită Great Stirrup Cay. NCL a cumpărat această insulă prin anii ’70 şi, în timp, a amenajat-o până a ajuns la forma la care am văzut-o şi noi (adică dispune de absolut tot ce vezi într-un resort „all inclusive” pe pământ, mai puţin hotelul). De o frumuseţe incontestabilă, insula este luată mereu cu asalt de turiştii dornici de o bălăceală bună în apele limpezi, turcoaz şi de plimbări prin nisipul fin şi fierbinte. Câţiva angajaţi NCL chiar locuiesc pe insulă şi asigură tururile şi echipamentele pentru turişti (parasail – 100$ pentru 10 minute), kayak (50$ un tur de vreo 2 ore) şi snorkeling (30$ încheierea echipamentului pentru o zi întreagă).

IMG_7470Tot pe această insulă există o „lagună” superbă de a cărei existenţă ştiu mai puţin turiştii (iar noi am aflat de ea de la câţiva români întâlniţi pe vas). Laguna se află la vreo zece minute de mers pe jos de la plaja principală şi gălăgioasă a insulei. Ajunşi aici, liniştea, frumuseţea locului şi claritatea apei chiar îţi taie respiraţia. Este şi locul unde soţul meu mi-a urat „La mulţi ani” (după fusul orar al României era deja ziua mea de naştere), pe nisipul bahamian, moment pe care „apele” timpului nu îl va şterge din memoria noastră vreodată.

IMG_7471După o zi petrecută în Great Stirrup Cay, încântaţi de farmecul locului,  bronzaţi (de fapt, mai mult arşi de soare, deşi am căutat să stăm la umbra palmierilor), ne-am întors fericiţi pe vas. În sfârşit, simţisem că am fost în Bahamas.

Unde-s servicii extraordinare, există și un come-back

Dacă pentru mult timp am crezut că aceste croaziere pe mare sunt destinate mai mult oamenilor bogaţi, mai în vârstă sau celor care vor să se plictisească navigând pe ape întinse, ei bine, mi-am schimbat părerea. Pot afirma, fără exagerare şi din proprie experienţă, că timp să te plictiseşti nu ai deloc și că serviciile pe linia de croazieră au fost excelente, pe tot parcursul celor patru zile petrecute la bord. Pe vas s-au îmbarcat alături de noi încă 2500 de alţi turişti, dintre care mai mult de 80% erau tineri cu vârste cuprinse între 16-45 ani. Au fost şi câţiva copii, dar mult mai puţini decât vezi într-un resort tropical „terestru”. Pe vas, cum spuneam, nu ajungi să te plictiseşti, fiecare oră este acoperită de activităţi diferite, de la cursuri de crafting, la cele de făcut pizza, bricolaj, modelat baloane (acestea erau pentru părinţi şi copii), cursuri de dans sau petreceri şi jocuri haioase. Chiar şi pentru cei care nu îşi doresc să coboare de pe vas, în porturi, sunt organizate pe punte fel şi fel de evenimente atractive, până şi licitaţii pentru opere de artă şi tablouri, care chiar se vând cu sute sau chiar zeci de mii de dolari.

IMG_7477Distracţia pe vasul nostru a fost asigurată de Tyler, directorul tuturor evenimentelor care au avut loc acolo, de la mini-concursurile organizate la piscine, la o seară excelentă cu comediantul Alvin Williams, la superba petrecere „Hot White Party” şi producţia „Las Vegas”, un spectacol de varietăţi care a excelat prin frumuseţea artiştilor (dansatori, actori şi interpreţi de muzică de excepţie), varietatea costumelor şi originalitatea show-ului prezentat. Noaptea erau organizate tot felul de petreceri, discotecă, iar jacuzzi-urile şi piscinele de pe punte erau deschise până la miezul nopţii. Masa o puteai servi fie la bufet (unde aveai de ales dintre zeci de feluri de mâncare şi dulciuri) sau puteai opta pentru o masă la restaurant, cu meniu a la carte, cu feluri de mâncare variate şi prezentate ca în restaurantele de lux.

Dincolo de ocean sau pe ocean… întotdeauna mândră că sunt româncă

IMG_7474Noi am cinat îndeosebi în restaurante („Palace” şi „Crossings” au fost preferatele noastre) şi tot aici am avut cea mai frumoasă surpriză a croazierei. La mii de km depărtare de România, în inima oceanului Atlantic, am întâlnit şi români frumoşi, fericiţi, politicoşi şi de un profesionalism rar întâlnit. Pe doamna Ionela Oprișan, managerul tuturor restaurantelor de pe imensul vas Norwegian Sky, am cunoscut-o în prima zi pentru că numele-i şi steagul României erau afişate pe un imens ecran care prezenta „greii” vasului, de la căpitan la managerii tuturor departamentelor importante care asigurau o organizare desăvârşită. În mai puţin de câteva minute am şi reperat-o prin mulţime pe tânăra, frumoasa şi amabila manageră româncă.

Cu un şarm ospitalier care sigur face cinste celor zece ani pe care i-a petrecut deja pe vas, d-na Ionela ne-a tratat ca şi cum ne cunoştea de o veşnicie. În scurt timp am aflat că pe vas se mai aflau câţiva angajaţi romani pe care i-am şi întâlnit în decursul celor patru zile şi toţi, fără excepţie, ne-au făcut să ne simţim mândri că suntem români. Profesionalismul lor excelent apreciat şi de pasageri de alte naţionalităţi, amabilitatea neforţată, disponibilitatea sinceră şi frumuseţea cu care şi-au prezentat serviciile ne-au demonstrat încă o dată că românul s-a născut cu omenia în vene şi chiar o poate arăta şi demonstra cu demnitate. Această impresie extraordinară ne-au lăsat-o toţi aceşti români întâlniţi pe vas: Andrei şi Sabin (ospătari/somelieri), Alina (spa manager), Marius Floria (manager cazino), Carmen (Java Cafe bar), Laura Roibu (supervizor Garden Cafe).

IMG_7475Cu toţii ne-au făcut experienţa NCL şi mai frumoasă decât ar fi putut fi, iar faptul că la cina din ultima seară, pentru ziua mea de nastere, am mai primit urări de bine în limba română si de la aceşti oameni minunaţi, a însemnat enorm, fapt pentru care le mulţumesc din suflet.

 În concluzie, „cadoul” Bahamas a fost unul emoţionant, frumos, interesant şi care mi-a schimbat radical impresia despre croaziere, în general. Cu siguranţă nu va fi ultima mea experienţă de acest gen şi sigur voi mai călători şi altă dată cu linia NCL. Mulţumesc, Norwegian Sky și staff-ului pentru serviciile excepţionale!

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

Comentează :