Asistența socială – binele invizibil

umanitoba.caA face bine este un act responsabil cu efect de lungă durată. Sunt oameni care se găsesc într-o situație delicată de moment, pe care șocul unei anumite drame sau tragedii căzute pe capul lor îi destabilizează și-i aruncă într-o perioadă din care nu pot ieși altfel decît prin ajutor profesionist asistat. Aici intervin acești asistenți sociali, oameni dedicați care, în România, pe salarii sub orice critică, fac minuni în comunitatea în care trăiesc, cei care au înțeles că asta e misiunea lor, dincolo de remunerația financiară, bineînțeles. Știm deja că e sub nivelul mării.

Asistența socială din Medgidia are un profil pe cît de transparent, pe atît de subtil spre invizibil. E ca un înger cu 10 perechi de aripi. Există, dar nu se vede. Acesta este, de altfel, rolul oricărei asistențe sociale, să facă bine ca și cum n-ar exista, să apeleze la comunitate într-un mod cît mai eficient și delicat, cu tact și diplomație, astfel încît oamenii care sunt la ananghie să nu iasă zdruncinați dintr-o astfel de experiență a binelui făcut cu acte în regulă.

Mai există însă și acea categorie socială de asistați social care profită de sistem. Chiar și-așa, asistenții sociali sunt acolo pentru ei. Dacă-i întrebi însă, preferă să lucreze pentru cei care chiar se află într-o situație disperată și care au nevoie urgentă de măsuri. Aici intră cazurile de copii abandonați de părinți (un fenomen care face România de rîs, semn că programele de educație parentală sunt prea puține și prea puțin orientate către o schimbare de atitudine și mentalitate, deci un fiasco total, chiar dacă-s multe și ONG-urile se bat cu cărămida în piept că le aplică – NU SE VEDE!)), acei ”orfani albi”, cum sunt ei numiți în Italia, ”orfani biancchi” (acei copii cu părinți, dar fără părinți, de fapt, pentru că aceștia din urmă sunt plecați în străinătate, uitînd cu anii de copiii lor care rămîn în grija bunicilor).

epa02870618 A Nepalese street child sleeps on Thamel street in Kathmandu, Nepal, 18 August 2011. According to Child Workers in Nepal Concerned Centre (CWIN), there are 8,000 to 9,000 street children in the Nepalese capital of Kathmandu and every year around 500 children land in the streets of Kathmandu coming from different districts of Nepal with the hope to find a better future. EPA/NARENDRA SHRESTHA

EPA/NARENDRA SHRESTHA

Mai sunt cazurile de copii abuzați fizic și verbal, copii trimiși la cerșit, copii cu handicap sau copii care au suferit accidente imprevizibile ce i-au lăsat infirmi sau cu sechele psihologice grave, persoanele în căutarea unui loc de muncă, familiile cu mulți copii, bătrînii rămași singuri, fie părăsiți de copii, fie neputincioși și rămași fără rude. Acestea sunt, în mare, cazurile care necesită o urgentă supraveghere și soluții imediate. De toate acestea, în Medgidia, se ocupă 10 doamne pentru un municipiu cu aproximativ 35 000 de locuitori, în care principala problemă este lipsa locurilor de muncă.

Sigur că fiecare asistență socială din fiecare comunitate are specificul ei. Fiecare asistență socială își cunoaște foarte bine comunitatea, nevoile și, mai ales, felul în care poate acționa. Cea din Medgidia se remarcă prin rapiditate și implicare, dar și prin deplasări constante pe teren. Au aflat despre promptitudinea ei și satele din împrejurimi, astfel că sunt unele cazuri din afara orașului, care apelează la Asistența socială din Medgidia.

Dar iată ce se întîmplă mai exact: în cadrul Compartimentului Ajutor Social şi Combaterea Marginalizării Sociale se desfăşoară o activitate complexă. Pe lîngă activitatea de birou se efectuează şi activitate de teren, în vederea soluţionării cererilor de acordare a ajutorului social conform Legii nr. 416/2001, astfel încît de această formă de protecţie să beneficieze familiile sau persoanele singure care se află în imposibilitatea de a realiza venituri, necesare traiului zilnic. Doar doi consilieri se ocupă de acest compartiment de Ajutor Social şi de Combaterea Marginalizării Sociale Alina Mitrea și Camelia Stere.

Toată această echipă de 10 doamne se ocupă de 130 de cazuri de alocație pentru susținerea familiei, 30 de dosare de  alocaţie de stat și 25 dosare indemnizaţie de creştere copil, 30-40 dosare handicap minori și adulți, au în grijă monitorizarea a 90 de asistenţi personali, 170 indemnizaţii, 80 de dosare îngrijitori bătrîni la domiciliu, 90 copii în plasament, plus adrese Poliţie,  Parchet Judecatorie, 300 dosare de  ajutor social plus stabiliri, reînnoiri, suspendări, modificări etc.

Pe lîngă munca aceasta de grup, mai există și compartimentul de asistență socială și minorități, unde sunt două doamne: referent Angela Balint și consilier Georgiana Balgar. Aici intră in grijă alocaţia de stat pentru copii, concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, stimulentul de inserţie, alocaţia pentru susţinerea familiei, forme de sprijin cu destinaţie specială pentru familile şi persoanele care au în întreţinere copii.

De aria de activitate privind persoanele încadrate în grad de handicap se ocupă referentele Roselia Iuga și Daniela Rădoi și consilierul Tamara Utupan.  Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora, din cauza unor afecţiuni fizice, senzoriale, le lipsesc abilităţile de a se desfăşura în mod normal activităţi cotidiene. Ele au nevoie de măsuri de protecţie specială, în sprijinul recuperării şi incluziunii sociale.

Inspector Carmen Mocanu și referent Monica Ilieș sunt cele care se ocupă de protecția și promovarea drepturilor copilului și de asistența socială a persoanelor vîrstnice, respectînd prevederile legii.

f69537b678568c2eed7d259074f0Cum ajung cazurile sociale în grija unei asistențe sociale. Ne explică Elena Petcu, inspector șef al Asistenței Sociale din Medgidia. ”Prin sesizări telefonice sau scrise, oameni care vin personal sau pur şi simplu le descoperim noi la deplasarile in teren.

Mai sunt și situații semnalate de mass media, cazuri cînd reporteri tv care fac teren dau peste un caz, ori acesta apelează la tv și-atunci se mobilizează mai mult și orașul.

Este adevărat că atunci cînd un caz ajunge în atenția presei, se sensibilizează opinia publică și pune umărul la sprijinirea lui, dar rar se întîmplă acest lucru în timpul anului. Lumea se mobilizează mai ușor în preajma sărăbătorilor pascale și a perioadei Crăciunului. Iar aceasta este o tendință generală în toată România, nicidecum doar la nivel de municipiu Medgidia.

E un lucru observat de-a lungul timpului și ca urmare a discuțiilor cu asistenții sociali din 40 de comunități din Dobrogea. Problema nu este că nu se vor găsi soluții din cele mai eficiente, problema este că în România nu există o prevenție asistată (în mare pentru că nimeni n-are timp să se gîndească la ea, din cauza acestor mii de cazuri care trebuie rezolvate rapid), nu există o salarizare decentă a celor care lucrează în serviciul de asistență socială (chiar dacă nimeni nu se plînge de asta, ar fi chiar culmea să nu realizezi că să faci performanță cu salarii scandalos de mici e indecent.)

Este nevoie de o implicare socială a tuturor categoriilor sociale, de la profesori la lectori universitari, de la consilieri și pedagogici, la psihologi și oameni politici, care, printr-un efort comun să schimbe mentalitatea celui care așteaptă ajutor de la stat nefăcînd nimic pentru el. Dar cel mai grav, din toate acestea cauze ale numărului mare de cazuri asistate social, se desprinde ideea generală a degradării familiei, ca celulă de bază a societății. Iar aici nu trebuie căutați vinovați, știm deja care sunt:

  1. imagessalariile mici din țară care gonesc peste hotare forța de muncă cea mai viabilă a țării (tineri între 20-45 de ani, cu pretextul că merg să-și facă un viitor, lăsînd prezentul de izbeliște, prezent format din copii și bătrîni, cea mai vulnerabilă categorie)
  2. indiferența politicienilor la acest aspect;
  3. un sistem educațional bazat doar pe performanță, nu pe profesii;
  4. lipsa unei educații sexuale de prevenție;
  5. lipsa unei consultanțe de performanță;
  6. lipsa unor programe sociale și de voluntariat constante care ”să trezească”, nu mila, conștiința comunității…

Și enumerarea acestor lipsuri ar putea continua!  Așa că, de cele mai multe ori, se merge pe principiul păgubos ”facem ce putem, cum putem, pentru cine putem, cît putem”. Vorbind strict de municipiul Medgidia, o cultură a binelui nu există aici. Pe ici colo, cazuri disparate. Nu discutăm despre cazurile rare în care 10 oameni de bine, de obicei, cei care nu fac prea mare tam-tam cu ajutorul pe care-l dau diverșilor oameni aflați în ananghie și care cred că este normal să procedeze astfel. Dar majoritatea locuitorilor este programată social să intervină doar în anumite perioade (Paște, Crăciun). Foarte important într-o comunitate este rolul Bisericii (și al preotului), care e cel de a ține trează constant această cultură a binelui, și nu să se limiteze doar la strîngerea de bani pentru diverse. Să nu uităm că asistența socială a debutat prin Biserică, că a fost o vreme cînd s-a putut.

Proiectul ”În tinda Bisericii” din Medgidia, deși se fac eforturi comune atît din partea părinților, cît și a Bisericii, de a organiza un program gen after school, se adresează copiilor ai căror părinți au posibilități financiare medii, în nici un caz cazurilor extreme de sărăcie, gen ”copii care mănîncă, în lipsă de altceva, cărămizi” (iar părinții n-au nimic împotrivă) – un caz observat pe teren de chiar viceprimarul orașului, Luminița Vlădescu, cea în subordinea căreia se află serviciul de asistență socială din municipiul Medgidia. Printre proiectele pe care le are în lucru sunt și cele care țin strict de asistența socială.

rockAlături de serviciul de îngrijire la domiciliu s-ar impune în Medgidia un cămin pentru persoanele vîrstnice. În cele private, contribuţia lunară este de 1600-1700 lei, în condițiile în care un pensionar din zilele noastre are uriașa pensie care se zbate spasmodic între 500-700 lei, în funcție de vechimea în muncă a fiecăruia.

Un centru pentru copii e necesar, pentru că cele din judeţ sunt aglomerate, locurile sunt limitate, iar pesonalul calificat puțin. O alteernativă ar fi un centru de zi pentru  o comunitate numeroasă cu probleme sociale multiple, în care copiii să fie primiți pentru a fi educați și hrăniți, în timp ce părinții merg la muncă sau desfășoară activități de voluntariat în domeniul salubrizării sau a îngrijirii bătrînilor sau chiar a salubrizării propriei locuințe. Toate acestea realizate și coordonate cu sprijinul sau prin Direcţia de asistență Socială și a celorlalte asociații și fundații care funcționează la Medgidia, care sprijină, solicită sau se implică, în funcție de posibilități.

Centru de Zi – Clubul pensionarilor asigură persoanelor vârstnice sprijin pentru reintegrare socială în vederea înlăturării singurătăţii şi petrecerii timpului liber într-un mod plăcut şi util.

Serviciul de Asistenţă Socială Comunitară eliberează legitimaţii pentru persoanele care frecventează Clubul Pensionarilor şi monitorizează activitatea din cadrul Clubului Pensionarilor din Medgidia.

Serviciul de Asistenţă Socială Comunitară (Şef serviciu: Elena Petcu) se ocupă cu servicii de consiliere, informare, de îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane vîrstnice. Acest serviciu este principalul furnizor de servicii sociale, avînd responsabilitatea îngrijirii comunitare, servicii care permit menţinerea persoanei în mediul propriu de viaţă, în familie şi în comunitate.

Obiectivul principal de activitate al Asistenței Sociale este realizarea ansamblului de măsuri, la nivel local, menite să asigure prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale situaţiilor de risc din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, vîrstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie, ce pot genera marginalizarea sau excluderea socială.

Oferă suport şi asistenţă pentru copiii şi familiile aflate în dificultate, mediere socială și orice alte măsuri şi acţiuni care au ca scop depăşirea unei situaţii de nevoie socială.

Aceste servicii pot fi și sunt asigurate în parteneriat cu alte servicii publice specializate, la nivel judeţean sau local, instituţii publice şi furnizori privaţi de servicii sociale.

Prestaţiile sociale în bani sau în natură sunt susţinute de măsuri de retribuţie financiară şi cuprind: alocaţiile familiale, ajutoare sociale şi speciale către familii sau persoane în funcţie de nevoile şi veniturile acestora.

Serviciului de Asistenţă Socială Comunitară îi mai revin următoarele atribuţii: oferă consiliere copiilor aflaţi în dificultate pentru stabilirea unei măsuri de protecţie specială (internarea într-un centru de tip rezidenţial, plasament în familia lărgită, după caz), oferă consiliere persoanelor  cu handicap aflate în dificultate în vederea obţinerii unor  drepturi conform legislaţiei  în vigoare, oferă consiliere persoanelor vîrstnice aflate în dificultate, conform Legii 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vîrstnice.

Organizaţia ,, Holt ” a funcționat în Medgidia pentru o anumită perioadă, prin asistenții sociali Mergareta Marin și Steliana Alexandru, unde exista un program de Intervenţie în Situaţii de criză şi Educaţie Parentală. Organizaţia a desfăşurat o serie de proiecte şi programe precum: dezvoltarea şi integrarea serviciilor medicale, sociale, educaţionale la nivelul comunităţii din Medgidia; modificarea atitudinilor, dezvoltarea abilităţilor parentale; participarea părinţilor prin intervenţii individuale şi de grup; acordarea de suport moral şi material constînd în: alimente oferite familiilor aflate în situaţie de criză, pamperși oferiţi persoanelor vîrstnice aflate într-o stare precară de sănătate; declarări tardive pentru copii care nu au fost declaraţi în termen de 1 an de zile.

telegraph.co.ukAsociaţia ,,Alături de oameni” a funcționat în Municipiul Medgidia. Primăria a sprijinit înfiinţarea acestei asociaţii care avea ca preocupare persoanele cu handicap. Asociaţia avea ca membri fondatori persoane cu handicap locomotor şi reprezentaţii legali ai unor persoane cu handicap și se ocupa de sprijinirea persoanelor cu handicap din Medgidia şi din satele Valea Dacilor şi Remus Opreanu. Printre altele, promova actele de cultură, ştiinţa, sportul, precum şi integrarea acestora în societate.

Membrii fondatori ai asociaţiei au reuşit să învingă boala şi să meargă mai departe . Una din aceste persoane este Adriana Olteanu pe care comunitatea locală din Medgidia a ajutat-o să strîngă bani pentru a efectua o operaţie în Grecia. Primăria mun. Medgidia prin  Serviciul Public de Asistenţă Socială  a sprijinit iniţiativa înfiinţării asociaţiei  ,,Alături de oameni” şi oferă sprijin în continuare. Cu ajutorul  ,,Fundaţiei Motivation România” persoanelor cu handicap locomotor le-a fost facilitată participarea la o mulţime de sporturi cum ar fi: baschet în scaun rulant, tenis de cîmp, tenis de masă, atletism. Motoul acestei asociaţii este ,,Am plîns, am suferit, am căzut, apoi ne-am ridicat şi am cîştigat.

,,Asociaţia Voluntarilor” – Membrele fondatoare în momentul actual desfăşoară activităţi de voluntariat pe acest program care constau în: vizite la domiciliul persoanelor vîrstnice; diferite cumpărături pe care le fac pentru acestea și plata facturilor către stat; plimbări în aer liber; sprijin financiar şi material pentru persoanele aflate în dificultate.

Fundaţia ,, Porţi Deschise” – Beneficiari sunt copiii defavorizaţi din mai multe zone ale Medgidiei, proveniţi din familii dezorganizate sau aflate în situaţii dificile și vulnerabile. Au avut ca obiect următoarele zone ale mun. Medgidia după cum urmează: Zona Nord, zona Berărie, zona Centru, zona Ali Baba, zona Ciment precum şi localităţile limitrofe Valea Dacilor şi Remus  Opreanu. Acţiunile fundaţiei au în vedere şi programe de prevenire a delicvenţei juvenile. Fundaţia ,,Porţi Deschise” a contribuit de asemenea cu alimente, îmbrăcăminte şi încălţăminte la ajutorarea copiilor săraci din mun. Medgidia, precum şi prin oferirea de jucării şi dulciuri în perioada sărbătorilor şi susţinerea unor programe artistice.

boldog_gyerekekFundaţia  ,,Tuna” oferă adăpost elevilor merituoşi, dar care provin din familii sărace iar studenţilor le facilitează obținerea de burse de studiu. Fundaţia Tuna a oferit burse pentru studenţi, iar pentru 15 liceeni s-au oferit servicii privind cazarea și hrana, iar 7 liceeni au participat la un schimb de experienţă în Turcia, o tabără de vară pentru copii timp de 2 săptămîni, în cadrul căreia s-au oferit haine de către oamenii de afaceri de etnie turcă din România. Fundația Tuna oferă servicii de internat, cantină, iar în acest an vor să se implice și pe partea de meditaţie, oferindu-le elevilor cursuri cu profesori din şcolile din Medgidia. Sunt elevi care frecventează cursurile şcolare în cadrul Şcolii Generale nr.1, Liceul nr.1, Liceul nr.2, Colegiul Ataturk şi beneficiază de ore de pregătire instructiv-educative. Un număr de aproximativ 15 elevi beneficiază de cantină de 3 ori/ zi, cazare, iar la sfîrşit de săptămînă ei se întorc în familiile lor.

,,Fundaţia  de servicii islamice din România”, filiala din mun. Medgidia, are două sedii distincte sub forma unor cămine internat, unul pentru băieţi şi unul pentru fete. Fiecare dintre cele două cămine poate găzdui pînă la 70 de elevi şi sunt dotate cu bucătării, camere de studiu, camere de rugăciune, sală de mese.

Al doilea sediu, ”căminul de fete”, cum este cunoscut, este un imobil constituit din 4 etaje, utilat şi dotat după cele mai înalte standarde europene. Pe acoperişul clădirii a fost amenajat un teren de tenis de cîmp şi un teren de baschet cu gazon artificial.

Activităţi desfăşurate aici: cursurile religioase din cadrul celor două internate,  monitorizate de profesori pedagogi, efectuarea temelor şcolare și activităţi de recreere şi de socializare.

Asociaţia ”Amare  Dadentza”, coordonată de dna Mioara Durduc, are activități privind combaterea discriminării între etnii, acordarea de asistenţă legală romilor şi altor etnii, cărora le-au fost încălcate drepturile, participarea femeilor rome şi a celor de etnie musulmană la activităţi diverse, înfiinţarea unei grădiniţe la care participă copii de etnie romă (program instructiv educativ conform programelor şcolare ) la care au participat un număr de 12 copii, înfiinţarea de cluburi în şcoli,  întîlniri educative și acordarea de ajutoare familiilor aflate în dificultate, constînd în rechizite şcolare, îmbrăcăminte și încălţăminte.

Asociaţia ,,Dobrogea Liga Deportaţilor din cel de-al Doilea Război Mondial” acordă ajutor persoanelor aflate în dificultate fizică, psihică, morală sau materială, sprijină material și moral, în special romii care au fost deportaţi în timpul regimului Antonescu, încearcă să păstreze tradiţiile prin activităţi de folclor, ansambluri folclorice (dansuri tradiţionale), acordă ajutor bătrînilor fără familie sau venituri care sunt în dificultate şi nu se pot întreţine, în special celor proveniţi din familiile de etnie romă și, foarte important, organizează cursuri de specializare în diferite domenii de activitate și de alfabetizare.

Fundaţia ,,Star Hope” sprijină persoanele cu dizabilităţi din Medgidia, asigură transportul acestora în şi în afara municipiului la diferite concursuri şi activităţi, unde acestea au obţinut diferite premii.

Fundația ”Med-Cer”, punct de lucru Medgidia are activităţi de educaţie specială, logopedie, kinetoterapie, reintegrare familială, consiliere pentru copil şi familie, suport de grup şi asistenţă socială.  Organizaţia contribuie la recuperarea copiilor cu dizabilităţi și include în prezent un număr de 20 de copii cu vîrste cuprinse între 0 şi 6 ani şi 15 copii cu vîrste între 7 şi 14 ani. În timp ce copiii participă la activităţi de recuperare psiho-motorie, logopedie, socializare, părinţii se întîlnesc şi discută în primul rînd problemele cu care se confruntă, apoi învaţă cum să lucreze cu copiii lor acasă. Copii şi tineri cu dizabilităţi fizice, psihice şi sociale din Medgidia beneficiază de tratament de recuperare în cadrul Centrului Multi-Funcţional ce îşi desfăşoară activitatea în incinta Spitalului Municipal Medgidia.

(aceste date au fost furnizate de reprezentanţii asociaţiilor/fundaţiilor ce îşi desfăşoară activitatea pe raza municipiului Medgidia).

Cerșetoria – o problemă care intră în grija Asistenței sau a Poliției locale?

Spre deosebire de alte localități, în Medgidia, cerșetoria nu este un fenomen alarmant, dar cum cerșetoria și abuzul psihic și fizic asupra minorilor sunt o practică în România de după 1989, nici din Medgidia nu puteau să lipsească acele cazuri de minori care cerșesc în preajma ieșirilor de la supermarket, atent supravegheați de adulții care abuzează de ei. Mai sunt cei din zona GIC, iar cînd a fost cazul şi s-a constatat o situaţie de risc, asistenții sociali au intervenit imediat, internîndu-i în centru, atunci cînd nu s-a putut stabili o măsură de protecţie în familia lărgită. În aceste cazuri, sunt atît de mulți factori implicați încît e nevoie de un proiect macro-social.

În afară de asta, de foarte multe ori, asistenții sociali sunt puși în dificultatea de a rezolva unele problme tocmai din cauza legislației, de pildă atunci cînd nu-şi pot depune dosarul de alocaţie de susţinere pentru că minorii nu frecventează cursurile şcolare – cerinţă obligatorie, sau cînd nu deţin acte de stare civilă şi nu depind de competenţa teritorială,  deşi aceştia se află în dificultate pe raza mun. Medgidia. A fost cazul unei familii cu 4 copii fără venit, fără lemne de iarnă, fără butelie sau vreun aparat electrocasnic unde să li se poată face de mîncare, unul din cazurile în care viceprimarul orașului, Luminița Vlădescu, a intervenit personal. 

Atenție, colegi!

M-am întrebat, deseori, oare cum supraviețuiau oamenii ăștia, înainte vreme, cînd nu exista televiziunea? Cînd nu se popularizau cazurile acestea de sărăcie lucie prin intermediul micului ecran, oare cum trăiau subiectele astea?

Deși mass media este bine intenționată și vrea să ajute oameni la ananghie, ar fi recomandat să fie foarte atentă la următoarele semne.

  • Atunci cînd anumiți oameni iau legătura cu presa, mai ales cu cei din televiziune, ca să se plîngă ce-au pățit. Întrebări legitime ce trebuie puse: ați fost la asistența socială din localitatea de care aparțineți? Ce v-au spus? (verificat imediat cu asistența socială de-acolo)
  • Apoi, după ce cazurile au fost preluate de tv, echipele tv să colaboreze cu asistența socială. (În emisiune la Gherghe de obicei se șterge pe jos cu asistența socială) Bineînțeles că AS știe de cazurile respective, mai ales cît sunt de manipulatoare și cît de viclene în a se folosi de copiii lor și a încerca să manipuleze oamenii de bună credință.

E așa un amestec de inocență și perversitate în toate poveștile astea încît tot ce-ți rămîne de făcut este să te întrebi oare ce e de făcut și dacă ne vom face bine vreodată. De aceea cred cu tărie că rolul asistentului social nu trebuie diminuat. E un cerc vicios asistența socială chiar se dă peste cap în România, atunci când nu renunță și nu pleacă ea însăși peste hotare, că de ajutat se găsesc oameni de ajutat peste tot.

Trăsăturile morale și psihologice ale unui bun asistent social

Că veni vorba despre moralitate (mereu vine vorba, mai ales cînd alegi ca profesie pe termen lung, binele făcut cu profesionalism), iată un ansamblu de trăsături de personalitate care se impun atunci cînd ”îți bagi nasul unde nu-ți fierbe oala”, adică fix în problemele de familie cele mai delicate ale oamenilor, mai ales că unele chiar n-au de-a face deloc cu sărăcia.

De aceea, înțelegerea psihologiei persoanei aflate în dificultate și empatizarea cu problemele ei sunt pe primul loc.

Rezultatele de succes în munca socială depind nu numai de pregătirea profesională, de exercițiul practic în domeniul asistenței sociale și de existența acestor aptitudini, dar și de nivelul de cultură generală, de atitudinea față de viață în general.

Tenacitatea, curiozitatea, stăpînirea de sine la care se adaugă spiritul de observație, comunicativitatea, aptitudinea organizatorică, tactul, obiectivitatea, optimismul, energia fizică și psihică, creativitatea și spiritul critic sunt necesare mai ales că rolul asistentului social este acela de a oferi informații, de a consilia beneficiarul și familia, de a fi coordonator, educator și observator al reacțiilor beneficiarului.

Dar chiar și așa, ar trebui o armată de asistenţi sociali pentru a răspunde nevoilor comunităţii. Este, mai ales, cazul celor din mediul rural unde asistentul social face tot și unde de multe ori nu stie cum să intervină concret. Cum să știe un asistent absolut tot ce se întîmplă în comunitate? Cum să rezolve tot, fără a avea un sprijin de la superiorii săi și de la societatea civilă? Iar societatea civilă e la fel de insensibilă la poveștile acestea în timpul anului, pe cît de insensibilă a devenit la știrile de la ora 17.00. pentru că sunt prea mulți și pentru că oricum nu se schimbă nimic, așa gîndește majoritatea.

Pe final, mai am doar două întrebări pentru invizibilii făptuitori de bine: cu ce începem și cînd?

(va urma)  

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *