50 de idei care îți schimbă viața – Robert Anthony

O broșură de 114 pagini, pe care în mod normal logica mea ar fi refuzat să o citească în primul rînd din cauza titlului, în al doilea rînd din cauză că autorul are în față Dr. (de la doctor), o chestie pe care nu reușesc să o înțeleg. Mi se pare că am de-a face cu o teză de doctorat și nu mersi.

Se citește repede, într-o zi și jumătate, dacă vrei să iei pauze dese și să te gîndești totuși la ce spune omul acesta, nu citit ca pelicanul ca să bifezi încă o carte pe goodreads. E mai mult un ghid de cultură generală decît de dezvoltare personală.

Am aflat lucruri interesante despre scufundarea Titanicului, ca de pildă, că în timp ce acesta se scufunda, era un vapor la o distanță de o oră, care avea radio-transmițătorul închis, pentru că tipul care se ocupa cu asta, s-a gîndit că ce se putea oare întîmpla și cine ar putea avea nevoie de ajutor într-o noapte liniștită ca aceea? Un strigăt de ajutor care nu a mai fost auzit. Și mie mi se pare că abia asta e adevărata tragedie a Titanicului și a atîtor oameni care au murit doar pentru că cineva nu a fost pe fază. Și desigur, te gîndești la toate strigătele de ajutor care se strigă și nu le aude nimeni pentru că nu e pe fază. Cum e să te trezești oare a doua zi dimineață și să realizezi că au murit mii de oameni pe care-i puteai ajuta, dacă știai că au nevoie de ajutor? Chiar dacă nu ai nicio vină că au murit, e imposibil să mai ai o viață normală după aceea.

Ideea cu nr 36 ne vorbește despre ”viața trăită pic cu pic” și despre faptul că nu e cazul să rezolvăm toate problemele într-o zi, nici să ne revenim dintr-o suferință peste noapte, să nu trăim înghițind totul hulpav, ci savurînd viața clipă după clipă. Dar desigur, e și chestia asta un lux.

În ideea 37 dăm peste exemplul homarilor prinși în capcană și ne revenim cînd aplicăm chestia asta în viața reală. E vorba de oamenii care se angajează foarte repede să facă ceva, și apoi nu mai știu cum să scape de corvoadă, bat pasul pe loc și nici nu-și mai amintesc că a fost o perioadă cînd erau liberi și fără situații tembele pe cap.

Mi-a plăcut și ideea nr 42: nu da penele pe rîme, cu exemplul ciocîrliei care dădea cîte două pene pe o rîmă pînă cînd a rămas fără și a trebuit să aștepte să-i crească altele în loc, să-și poată lua din nou zborul. Un fel de ”nu da porcilor mărgăritare.”

Despre scara care coboară cînd tu vrei să o iei în sus ni se explică în ideea cu nr 48. Ne imaginăm aici una din scările acelea rulante care tot coboară, iar la un moment dat, din joacă, tu vrei să urci pe ea, devii caraghios, îi vezi pe ceilalți cum urcă într-adevăr pe scara paralelă și, în cele din urmă, te lași păgubaș, pentru că alergi ca nebunul, dar rămîi în același loc. Așa că, dacă citești acum, aceste rînduri, ia o pauză și întreabă-te: nu cumva vreau și eu să urc pe o scară care coboară?

Nu sunt 50 de idei, cît mai mult 50 de pilde (istorice, geografice, zoologice) care, în cuvinte puține, îți arată drumul scurt pe unde să o apuci, dacă ești dispus să schimbi macazul și să nu trăiești într-o doară. 50 de principii sănătoase explicate la obiect, nu pentru a obține succesul, cum zice coperta IV, ci pentru a te întoarce la tine din multele risipiri pe care le trăim cu toții într-o viață de om.

Eu am găsit-o pe elefant.ro. A apărut la editura Vidia in 2012, în traducerea Nicoletei Radu.

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *