10 mituri despre scris și 10 lucruri frumoase din viața unui scriitor

  1. come inCărțile care apar pe copertele  revistelor și au recenzii în interior sunt într-adevăr bune. (Aiurea, e reclamă plătită sau scriitorul e prieten cu redactorul şef. În ziua de azi nici responsabilii de pagina de carte nu mai au timp să citească romanele despre care fac recenzii, dacă alea se pot numi recenzii. Mă-ntreb cînd au avut sau dacă timpul într-adevăr s-a comprimat pe motiv de new social media. Excepţie face, bineînţeles, revista de faţă. Noi toţi cei de-aici citim cărţile despre care vorbim.)
  2. Citatele despre autor sunt complet imparțiale. (De obicei sunt scrise de prieteni, sau la cererea editorului.)
  3. Scriitorii profesioniști fac așa de mulți bani că-și pot permite să renunțe la slujbele lor de zi. Și de noapte. (Adevărul este că majoritatea scriitorilor profesioniști nu cîștigă un salariu decent pe lună. Știu, e cam nasol să recunoști asta, dar pînă să ajungem la valoarea lui Ken Follet mai e)
  4. Odată ce un autor a intrat în industria editorială, e bun intrat. (Nu e chiar aşa. Bun intrat uneori înseamnă şi bun ieşit. Fiecare carte e judecată după propriul merit)
  5. Scriitorii devin imediat celebrități. (Nu există ”imediat” în publicarea unei cărți. Una la mînă.  Doi la mînă că pe nimeni nu interesează viaţa unui scriitor. Ce-ar putea fi aşa de minunat sau deosebit în faptul că stă la birou şi scrie cînd există atîtea scandaluri şi divorţuri pe scena vieţii mondene? De pildă, nu există scriitori mai celebri decît tigaia lui Bahmu sau divorțurile ei cu scandaluri totale, nu oricum.)
  6. Cărțile de pe rafturile din față ale librăriilor (în cazul nostru Diverta, să zicem) sunt puse acolo pentru că sunt cele mai bune. (Aceste spații pe rafturi sunt de asemenea plătite. Cu mii de euro).
  7. Să nu-ți faci griji pentru gramatică și ortografie; fiindcă asta e una din grijile editorului. (Ei bine, dacă un editor primește un manuscris cu foarte multe astfel de greșeli, pur și simplu se oprește din citit. Abia dacă are timp să-l citească, darămite să-l mai și corecteze. Ba se mai și enervează. Nu cred că vrei să enervezi un editor.)
  8. Cecurile vor veni la timp. (Oare vin vreodată cecurile la timp? Sau intră vreodată banii în cont la timp?)
  9. Odată ce ești publicat, nu trebuie să te mai îngrijorezi că nu vei mai fi publicat vreodată. (De fapt, devine din ce în ce mai greu)

Și iată 10 lucruri frumoase din viața unui scriitor Telefonul care te anunță că romanul tău va fi publicat. (Îmi voi aminti întotdeauna ziua de 21 august 2007, ora 14.35, cînd Michael Hăulică m-a anunțat că ”Strugurii s-au copt în lipsa ei” va fi publicată. Întotdeauna.) 2. Cînd îți vezi coperta pentru prima dată. (Asta e valabilă DE FIECARE DATĂ, nu contează cîte cărți ai publicat.)

3. Un editor exuberant (Așa ceva e într-adevăr foarte rar de văzut, dar mi s-a întîmplat să văd şi aşa ceva. Din păcate, nu era editorul meu. Excepţie face Daniela Marin, pe care o văd oricum mai mult ca o prietenă dragă, decît ca editor.)

4. Cartea ta pe rafturile librăriilor. (Fac poze de fiecare dată.) 5. Mailurile de la cititori (Uiți de toate relele din lumea editorială.) 6. Prieteni-fani. 7. Târgurile de carte, lansările și conferințele scriitorilor (PETRECERI CU MULTĂ CAFEA!!!) 8. Faci bani (nu contează cîți), pe ceva ce ai fi făcut oricum gratuit. 9. Spui că ești ”scriitor” atunci când te întreabă lumea ”cu ce te ocupi” (Expresia de pe fețele oamenilor este superbă, de fiecare dată, oricare ar fi ea.) 10. Cartea. (Fiecare carte este diferită. Cu fiecare am învățat câte ceva nou despre lume şi despre mine. Destul cît să-mi fac planul de scris pentru următoarea.)

🙂 Mala Hierba recomandă :

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *